Pachetul de măsuri climatice al CE.  Propunerile privind sistemul de schimb de carbon pentru locuinţe ridică temperatura în statele membre UE

Foto Shutterstock

O propunere a Comisiei Europene de a extinde programul de „schimb de carbon” pentru clădiri şi care vine cu noi presiuni de renovare a clădirilor ineficiente energic riscă să nască noi confruntări între Bruxelles şi unele ţări europene şi să ducă la reacţii de opoziţie din partea guvernelor populiste, relatează Politico.

Comisia Europeană ia în considerare o propunere de extindere a programului de „carbon trading” pentru clădiri în cadrul pachetului „Fit for 55”, un pachet legislativ amplu ce va include angajamentele climatice ale blocului şi noi ţinte de eficienţă energetică. Problema clădirilor ineficiente energetic din ţările membre UE - în jur de trei sferturi şi responsabile pentru peste o treime din emisiile blocului european - va fi discutată pe 14 iulie.

Comisia Europeană plănuieşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seară cu cel puţin 55% până în 2030, iar asta presupune şi o regândire radicală  a funcţionării clădirilor.

Noile măsuri ar putea pune presiuni şi mai mari asupra relaţiei UE cu ţările membre în măsura în care acestea vor fi nevoite să-şi asume  lucrări de renovare costisitoare în sectorul public şi să gestioneze furia proprietarilor de locuinţe şi chiriaşilor care se vor vedea în situaţia de a plăti facturi mai mari pentru căldură.

Guvernele sunt în special tensionate din cauza propunerii CE pentru un sistem de plafonare şi schimb de carbon, prin care furnizorii de căldură pe bază de combustibili fosili ar fi obligaţi să să cumpere permise pentru emisiile lor, ceea ce ar putea mări facturile la energie.

Criticii acestor propuneri, între care premierii Poloniei, Sloveniei, Letoniei şi Luxemburgului, spun că riscurile sunt că toate costurile vor fi suportate de cei mai săraci. Franţa este circumspectă asupra impactului intern al acestor măsuri având în vedere tulburările generate de  protestele Vestelor Galbene ca răspuns la creşterile de taxe la benzină, în 2018.

Este un „subiect fierbinte”, a admis ,Emmanuel Constantin, consilier pentru renovări şi construcţii în cabinetul ministrului francez pentru locuinţe Emmanuelle Wargon la un eveniment POLITICO, luna trecută, pentru că „intrăm în casele oamenilor”.

Ţinte ambiţioase de eficienţă energetică

Pachetul „Fit for 55”ar trebui să aducă ţinta de eficienţă energetică a blocului de la 32,5% la 37% şi aproape să dubleze obligaţiile anuale de economisire de energie ale ţărilor membre, care vor creşte de la 0.8% la 1,5% - adică ţările vor trebui să îşi reducă consumul cu acea valoare în fiecare an.

O versiune a directivei propune renovarea tuturor clădirilor publice - de la spitale locale la primării, teatre muncipale şi locuinţe publice.

„Până la acest moment, exista o obligaţie să renovăm 3% dintre clădirile publice în fiecare an, însă asta se aplica doar guvernului central. În Germania, de exemplu, însemna doar clădirile ministerelor din Berlin, deci mai puţin de 0,5% din total”, spune Brook Riley şeful departamentului pentru relaţii europene de la compania multinaţională daneză Rockwool.

Dintre guvernele europene, Spania pare să fi acceptat provocarea punând eficienţa enregetică în centrul planului său de redresare şi alocând  7,8 miliarde din fonduri europene pentru a efectua cea mai mare schemă de renovare de locuinţe private şi clădiri publice din istoria ţării.

Ministrul pentru tranziţie ecologică din Spania, Theresa Ribera, a explicat că programul de renovări are ca obiectiv „înverzirea” oraşelor, măsurile ţintind clădirile ineficiente construite înainte de 2007. De asemenea, există un plan conceput special pentru zona rurală a ţării, menit nu doar să să micşoreze consumul de energie dar şi să creeze locuri de muncă „verzi”.

Alte ţări precum Portugalia nu sunt atât de entuziasmate de posibilitatea începerii renovărilor masive de locuinţe.

Portugalia, care se confruntă deja cu o problemă serioasă a sărăciei energetice ca urmare a clădirilor izolate termic necorespunzător, avertizează că eficienţa energetică la nivelul cerut de UE va aduce „provocări uriaşe”.

Lisabona a alocat în planul său de redresare o sumă modestă, de doar 600 de milioane de euro, pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice . „Nu avem bani infiniţi pentru a face asta”, spune Joao Pedro, ministrul portughez al mediului, subliniind că Portugalia are nevoie de mult ajutor din partea UE pentru a realiza astfel de ţinte.

„Bani publici, investiţii instituţionale, împrumuturi bancare. Banii sunt sau vor fi alocaţi. Problema este forţa de muncă birocratică din ministere, guverne regionale şi administraţii municipale, care lipseşte, iar guvernele vor trebui să facă în aşa fel încât să găsească oamenii care să poată să facă această muncă distribuire a banilor către renovări”, explică Brook Riley, şeful departamentului pentru relaţii europene de la compania multinaţională daneză Rockwool.

Riscurile de tulburări sociale

Cea mai mare provocare va fi, însă, aplicarea acestui plan fără exacerbarea inegalităţilor sociale şi fără să dezlănţuie un val de proteste.

Franţa, unde protestele Vestelor Galbene sunt încă proaspete în mintea guvernanţilor, pregăteşte măsuri pentru a sprijini gospodăriile mai sărace, spune Emmanuel Constantin, consilier pentru renovări şi construcţii în cabinetul ministrului francez pentru locuinţe Emmanuelle Wargon.

Franţa a alocat aproape 7 miliarde pe parcursul a doi ani pentru renovarea clădirilor publice, locuinţelor publice, dar şi celor private.

Constantin a precizat că „tranziţia ecologică şi mai ales renovarea locuinţelor trebuie să ia în calcul şi inegalităţile sociale. Dacă o dezvolţi simplu şi te asiguri că granturile sunt mai mari pentru locuinţe cu venituri mici, atunci oamenii se vor implica”.

Legislaţia climatică a ţării a inclus mai multe măsuri de promovare a renovărilor, dar acestea devin obligatorii pentru proprietarii care vor să închirieze abia începând din 2025.

Totuşi, perspectiva că Bruxelles-ul ar putea crea o nouă piaţă a carbonului pentru emisiile de clădiri rămâne o sursă majoră de îngrijorare, a spus Constantin, care a avertizat că - fără măsuri adecvate de sprijin pentru a-i atenua efectul - riscă să provoace revolta clasei muncitoare: „Suntem îngrijoraţi  mai ales cu privire la impactul social şi povara pe care aceasta o poate avea asupra gospodăriilor".

Comisia a răspuns acestor îngrijorări prin crearea unui Fond Social pentru Acţiunea Climatică, menit să protejeze gospodăriile sărace de costuri mai mari la facturile de energie. „Scopul este să-i ajutăm pe cei care sunt afectaţi disproporţionat de aceste schimbări”, a spus Frans Timmermans care a subliniat însă că, deşi există un potenţial de tulburări sociale, „ne temem chiar mai mult de ecocidul„ ce ar putea rezulta din inacţiunea climatică.

„Dacă nu facem nimic, vom pierde controlul crizei climatice, iar cei care vor pierde cel mai mult vor fi tot cei săraci. Când propun aceste schimbări, o fac pentru că nu mai avem de ales, dar ştiu că le putem realiza cu solidaritate”, a adăugat Timmermans.