O simulare de război arată cât de vulnerabilă este Europa în fața unui posibil atac rusesc
0Pe fondul unei implicări tot mai limitate a Statelor Unite, Rusia ar putea fi pregătită pentru un nou conflict mai devreme decât se estima până acum.
Marijampole, Lituania – Guvernele europene se pregătesc pentru un posibil conflict cu Rusia. O nouă simulare de război sugerează însă că Europa ar putea să nu fie încă pregătită.
Potrivit mai multor lideri politici și experți în securitate, riscul unei incursiuni rusești – sau chiar al unei invazii directe – pe teritoriul statelor NATO și ale Uniunii Europene a crescut, pe fondul tensiunilor dintre Europa și administrația președintelui Donald Trump, legate de Groenlanda, Ucraina, comerț și alte dosare sensibile.
Aceștia atrag atenția că Rusia a trecut la o economie de război, direcționând resurse masive către reînarmare și recrutare militară, într-un ritm care depășește nevoile actualului conflict din Ucraina, scrie The Wall Street Journal.
Întrebarea esențială este cât de curând ar putea apărea o nouă criză. Până recent, în capitale precum Berlin se considera că Rusia nu va reprezenta o amenințare directă pentru NATO înainte de 2029. Tot mai mulți oficiali cred acum că acest termen ar putea fi mult mai apropiat – poate chiar înainte ca Europa să-și consolideze suficient capacitățile de apărare.
„Evaluarea noastră este că Rusia ar putea muta forțe militare semnificative în decurs de un an”, a declarat ministrul apărării din Țările de Jos, Ruben Brekelmans. „Vedem deja o creștere a stocurilor strategice și o extindere a prezenței militare de-a lungul frontierelor NATO.”
Ținte sensibile și îngrijorări regionale
Președintele rus Vladimir Putin este perceput de mulți lideri europeni ca urmărind restaurarea influenței fostului Imperiu Rus. Statele baltice – Lituania, Letonia și Estonia – care au fost integrate atât în NATO, cât și în UE de peste 20 de ani, sunt considerate vulnerabile.
„Anxietatea este vizibilă în țara mea, dar ne pregătim să ne apărăm”, spune Deividas Matulionis, consilier pentru securitate națională al Lituaniei. El subliniază că, deși Vilnius se bazează pe sprijinul aliaților NATO, forțele proprii nu trebuie subestimate. „Vom lupta, cu siguranță, chiar și înainte ca întăririle să sosească.”
Planificatorii militari NATO iau în calcul și alte posibile ținte: insule suedeze, finlandeze sau daneze din Marea Baltică, părți ale Poloniei, nordul Norvegiei și Finlandei, dar și infrastructura strategică europeană, inclusiv portul Rotterdam.
Scenariul jocului de război
Un exercițiu de simulare organizat în decembrie de publicația germană Die Welt, împreună cu Centrul German de Wargaming al Universității Helmut Schmidt, a atras atenția comunității de securitate europene. La exercițiu au participat 16 foști oficiali NATO, parlamentari și experți, care au simulat un scenariu plasat în octombrie 2026.
În acest scenariu, Rusia invocă o presupusă criză umanitară în enclava Kaliningrad pentru a ocupa orașul lituanian Marijampole – un nod rutier strategic între Rusia și Belarus. Narațiunea „umanitară” este suficientă pentru ca Statele Unite să nu invoce Articolul 5 al NATO. Germania ezită, Polonia se mobilizează, dar nu intervine direct, iar o brigadă germană deja dislocată în Lituania rămâne blocată.
„Descurajarea nu ține doar de capabilități, ci de ceea ce adversarul crede despre voința noastră”, spune analistul militar Franz-Stefan Gady, care a jucat rolul șefului Statului Major rus. „În jocul de război, presupunerea că Germania va ezita a fost suficientă.”
Cu doar aproximativ 15.000 de soldați, Rusia reușește să submineze credibilitatea NATO și să obțină controlul asupra regiunii baltice în câteva zile.
Realitate sau exagerare?
Oficialii lituanieni spun că, în viața reală, serviciile de informații ar oferi avertismente suficiente pentru a preveni un astfel de scenariu. Șeful apărării Lituaniei, amiralul Giedrius Premeneckas, afirmă că armata națională ar putea gestiona o amenințare limitată chiar și fără sprijin extern imediat.
Alți lideri europeni sunt mai sceptici în privința capacității Rusiei. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, consideră că Moscova este deja slăbită de războiul din Ucraina. „Putin nu a reușit aproape nimic din ce și-a propus. Nu a încercat să se apropie de NATO pentru că nu reușește în Ucraina.”
Totuși, analiștii avertizează că Rusia ar putea elibera rapid până la 200.000 de soldați experimentați dacă reduce intensitatea operațiunilor din Ucraina – mai mulți decât a folosit în invazia din 2022.
„Putin este oportunist”, spune Nico Lange, fost oficial german în domeniul apărării. „Dacă vede o oportunitate de a testa NATO, o va face. Nu are nevoie de forțe uriașe, ci de voință politică și de ambiguitate.”
Zona gri și dilema NATO
Oficialii ruși neagă orice intenție agresivă față de NATO – la fel cum negau, cu ani în urmă, planurile de a invada Ucraina.
Noua strategie de apărare a SUA descrie Rusia drept „o amenințare persistentă, dar gestionabilă”, subliniind însă că Europa are, teoretic, o putere economică și demografică superioară.
Problema, avertizează experții, este că Rusia ar putea evita un război de uzură și ar încerca în schimb acțiuni rapide, ambigue, sub pragul unui răspuns clar al NATO.
„Există o zonă gri, iar Rusia încearcă constant să o împingă mai departe”, avertizează ministrul olandez al apărării. „Decizia dacă Articolul 5 a fost încălcat rămâne una politică – iar Moscova știe asta.”
Se încarcă comentariile...
