Foto Destine paralele: în 1989, Ali Khamenei îşi începea ascensiunea cu o vizită la Bucureşti. Nicolae Ceauşescu sfârşea după o vizită la Teheran
0În 1989, Ali Khamenei își începea ascensiunea internațională cu o vizită la București, iar Nicolae Ceaușescu efectua, în decembrie, ultima sa deplasare externă, la Teheran, fiind împuşcat cinci zile mai târziu, de Crăciun.
În februarie 1989, Bucureștiul a fost gazda unei vizite care avea să capete în timp o semnificație simbolică aparte. Ali Khamenei, proapspăt președinte al Republicii Islamice Iran, efectua prima sa vizită oficială în România, marcând începutul ascensiunii sale pe scena internațională.
La acea vreme, România condusă de Nicolae Ceaușescu avea relații economice și diplomatice puternice cu Iranul. Studenți iranieni studiau la Facultatea de Medicină din București, iar schimburile economice erau intense: România trimitea în Iran mașini, utilaje, specialiști și chiar forță de muncă calificată. În acest context, vizita lui Ali Khamenei venea să întârească aceste legături și simboliza colaborarea dintre două state aflate în perioada finală a Războiului Rece.
La sosirea sa în capitala României, pe 22 februarie 1989, Ali Khamenei a fost întâmpinat cu 21 de salve de artilerie. El și Nicolae Ceaușescu au trecut împreună în revistă garda de onoare, iar un grup de pionieri le-a oferit buchete de flori.
Însoțit de o delegație numeroasă de oficiali iranieni, Ali Khamenei a vizitat Palatul Victoria și șantierul Casei Poporului, iar pentru prima dată a circulat cu metroul, de la Stația Aviatorilor până la Piața Victoriei, experiență imposibilă în Teheran la acea vreme, unde atunci nu exista acest mijloc de transport.
Pe 23 februarie 1989, în a doua zi a vizitei de stat a președintelui Republicii Islamice Iran, Ali Khamenei, în România, pe prima pagină a ziarelor românești i-a apărut fotografia, alături de o biografie romanțată de revoluționar de profesie, lider spiritual și mare om politic, notează Europa Liberă.
„Relațiile dintre România și Iran au la bază principiile deplinei egalități în drepturi, respectului independenței și suveranității naționale, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc. Pornindu-se de la potențialele economice în continuă creștere ale României și Iranului, de la experiența pozitivă dobândită în realizarea în comun a unor obiective industriale în prezent se deschid noi posibilități de amplificare a acestor raporturi”, scria presa de stat din România.
Vizita a fost folosită pentru a consolida proiecte industriale comune și pentru a deschide noi posibilități de colaborare economică. Pentru România, această întâlnire a reprezentat o oportunitate de a-și întări relațiile cu un stat influent din Orientul Mijlociu, iar pentru Khamenei, vizita a fost un prim pas semnificativ în construirea profilului său internațional.
Ultima vizită externă a lui Ceauşescu a fost la Teheran
În mod paradoxal, în decembrie 1989, chiar înainte de căderea regimului comunist în România, Nicolae Ceaușescu efectua ultima sa vizită oficială în străinătate, în Teheran, scopul declarat al acesteia fiins o analiză a posibilităților de colaborare economică și relansarea unor proiecte strategice, cum ar fi investițiile petroliere și înființarea unei bănci româno-iraniene.
Documentele vremii arată că vizita nu a fost doar protocolară: autoritățile române supravegheau atent ziariști, studenți, doctoranzi și turiști străini, într-o perioadă în care regimul era deja tensionat și sensibil la orice informație despre mișcările internaționale.
În timp ce Nicolae Ceaușescu se afla în Iran, revolta populară din Timișoara se extindea rapid și pregătea prăbușirea regimului său.
Din acest motiv, la acea vreme s-a speculat că vizita la Teheran putea avea și o componentă secretă: un „Plan B” şi că liderii comunişti considerau că Iranul ar putea servi ca o opțiune de refugiu sau negociere, în cazul în care revoltele interne ar fi scăpat de sub control și Nicolae Ceaușescu ar fi avut nevoie să părăsească rapid România, însă nu există documente care să ateste această ipoteză.
La cinci zile de la întoarcerea în țară, Nicolae şi Elena Ceauşescu sa au fost capturați, judecați și executați pe 25 decembrie 1989.
Astfel, anul 1989 rămâne simbolic pentru destinele cumva paralele ale lui Ali Khamenei, care își începea ascensiunea ca lider suprem al Iranului, şi Nicolae Ceaușescu, a cărui moarte a pus capăr regimului comunist din România.
La 37 de ani distanţă, iată că şi liderul politic şi religios Ali Khamenei a avut parte tot de o moarte violentă, fiind ucis în timpul atacului coordonat al SUA şi Israel împotriva Iranului, în încercarea de a pune capăt regimului dictatorial din acest stat din Orientul Mijlociu.
Se încarcă comentariile...
