O nouă rundă de discuții Ucraina-Rusia ar putea avea loc la Vatican la mijlocul lunii iunie
0O nouă rundă de discuții între Ucraina și Rusia ar putea avea loc la Vatican la mijlocul lunii iunie, relatează The Wall Street Journal , citând surse proprii. Președintele american Donald Trump, într-o conversație cu liderii europeni, a declarat deja că îi va trimite din Statele Unite pe secretarul de stat Marco Rubio și pe reprezentantul special Keith Kellogg.
Un nou capitol în tentativa de a pune capăt războiului declanșat de Rusia în Ucraina ar putea avea loc în iunie, într-un loc mai degrabă simbolic decât pragmatic: Vaticanul. Potrivit The Wall Street Journal, liderii occidentali analizează serios această variantă, după ce președintele american Donald Trump a invocat ideea în cadrul unei convorbiri cu mai mulți oficiali europeni.
Fără o declarație oficială a Vaticanului, dar cu promisiuni și rezerve de ambele părți ale Atlanticului, inițiativa pare să înoate deja în ape tulburi. Cu toate acestea, Trump a indicat că va trimite la negocieri pe secretarul de stat Marco Rubio și pe Keith Kellogg, reprezentant special desemnat de administrația sa. Totuși, la doar o zi după anunț, liderul american a evitat să mai confirme rolul Statelor Unite în acest efort diplomatic.
Trump, constant în ambiguitate
În timp ce liderii europeni insistă asupra unor condiții clare — încetarea necondiționată a focului —, Trump continuă să evite termenii fermi. „Nu-mi place cuvântul necondiționat”, a spus el, deși în 8 mai, pe propria sa rețea de socializare, solicitase un armistițiu de 30 de zile între Rusia și Ucraina. Confuzia semantică a dus, în cele din urmă, la o concesie din partea europenilor, care au renunțat la termen pentru a păstra ideea unui consens.
În discuțiile purtate pe 19 mai cu omologii săi din Franța, Germania, Italia și Comisia Europeană, Trump a admis că Vladimir Putin „nu este pregătit să pună capăt războiului”, fiind convins că încă mai are un avantaj strategic. Această afirmație a fost interpretată de oficialii europeni ca o primă recunoaștere a realității geopolitice de către liderul american, care anterior susținea că Putin „vrea pacea”.
Vaticanul — un teren neutru sau doar un simbol gol?
În ciuda propunerii făcute de Trump, Sfântul Scaun nu a emis nicio poziție oficială. Reuters notează că Vaticanul preferă să acționeze discret, în spatele ușilor închise, fără a-și asuma roluri vizibile care i-ar putea afecta neutralitatea. Un purtător de cuvânt anonim a reiterat disponibilitatea Vaticanului de a media conflicte, dar a evitat orice referire directă la Ucraina sau Rusia.
De altfel, nici intervenția Papei Leon al XIV-lea, nici declarațiile cardinalului Pietro Parolin nu au depășit nivelul general al apelurilor la pace. Presiunea diplomatică asupra Vaticanului, venită inclusiv din partea guvernului italian, nu a reușit să miște linia de discreție asumată de Sfântul Scaun.
Europa presează, SUA ezită
În culisele convorbirilor, liderii europeni au încercat să-l convingă pe Trump să adopte o linie mai dură față de Kremlin — inclusiv prin impunerea unor noi sancțiuni în domeniul energetic și financiar. Surse diplomatice susțin că președintele american a lăsat de înțeles că ar fi dispus să sprijine o astfel de inițiativă „dacă Putin refuză negocierile”. Însă, în stilul său caracteristic, la doar o zi distanță, Trump s-a întors la o poziție ambiguă, cerând părților implicate „să găsească singure o cale de ieșire din conflict”.
Această inconsecvență a fost remarcată și de Financial Times, care avertizează că toleranța aparentă a președintelui american față de regimul de la Kremlin riscă să încurajeze Moscova să prelungească agresiunea. Washington Post a mers și mai departe, calificând planul de pace propus de Trump drept „un ansamblu de iluzii diplomatice”, lipsit de o strategie coerentă.
Europa, între scepticism și responsabilitate
În ciuda dezamăgirii față de poziția americană, liderii europeni par să fi ajuns la o concluzie pragmatică: sprijinul pentru Ucraina depinde tot mai mult de voința și capacitatea Europei de a acționa unitar. Chiar dacă administrația Trump nu pare dispusă să taie fluxul de arme către Kiev, condiția implicită este ca nota de plată să fie achitată de aliații europeni sau de Ucraina însăși.
Pe fundalul acestei ecuații geopolitice fragile, Vaticanul ar putea găzdui, în iunie, primele discuții tehnice între reprezentanții Kievului și Moscovei, în format restrâns. Președintele Zelenski a evocat recent posibilitatea unui summit cvadrilateral, cu participarea Ucrainei, Rusiei, SUA și unor lideri europeni, într-una dintre locațiile propuse: Turcia, Elveția sau Vaticanul.
Se încarcă comentariile...
