Nicolas Sarkozy, găsit vinovat în dosarul finanțării campaniei sale de către regimul Gaddafi. A fost condamnat la 5 ani de închisoare UPDATE

Fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, a fost condamnat de un tribunal din Paris pentru conspirație criminală în legătură cu presupusa finanțare ilegală a campaniei sale prezidențiale din 2007, cu fonduri provenite de la regimul fostului lider libian Muammar Gaddafi.

Nicolas Sarkozy, fostul președinte al Franței/FOTO:AFP

Decizia, pronunțată la finalul unui proces de trei luni, vine după ani de acuzații și anchete care au implicat personaje-cheie din fostul regim libian, intermediari franco-libanezi și oficiali francezi din cercul apropiat al fostului președinte. Sarkozy, în vârstă de 70 de ani, a fost însă achitat de celelalte capete de acuzare, printre care primirea de bunuri furate, deturnare de fonduri publice și corupție pasivă.

Instanța încă detaliază hotărârea și nu au stabilit și pedeapsa. Acest pas va fi făcut mai târziu, în cadrul procedurilor judiciare de joi. Sarkozy poate face apel împotriva verdictului de vinovăție, ceea ce ar suspenda orice sentință până la soluționarea apelului.

Nicolas Sarkozy a declarat în fața camerelor de filmat că ceea ce s-a întâmplat în fața tribunalului „este extrem de grav pentru statul de drept” și „încrederea pe care o putem avea în justiție”.

Procurorii au cerut o pedeapsă de șapte ani de închisoare.

"Aşadar, ura nu are limite", a declarat Sarkozy, în vârstă de 70 de ani, după citirea verdictului, vizibil cuprins de o furie rece. "Îmi voi asuma responsabilităţile (...) şi dacă ei vor neapărat să dorm în închisoare, voi dormi în închisoare. Dar cu capul sus", a adăugat el în faţa jurnaliştilor, clamându-şi încă o dată nevinovăţia.  

Sarkozy, însoțit de soția sa, cântăreața și modelul Carla Bruni-Sarkozy, a fost prezent în sala de judecată, care era plină de reporteri și membri ai publicului. Sarkozy a stat în primul rând al scaunelor destinate inculpaților. Cei trei fii adulți ai săi se aflau, de asemenea, în sală.

Pe tot parcursul procesului, Sarkozy a negat acuzațiile și le-a calificat drept motivate politic. El a susținut în repetate rânduri că nu a beneficiat de niciun sprijin financiar din partea regimului de la Tripoli.

Printre cei 11 co-inculpați s-au numărat foști miniștri și apropiați ai lui Sarkozy, dar și Ziad Takieddine, un om de afaceri franco-libanez în vârstă de 75 de ani, considerat martor-cheie în dosar. Takieddine a murit subit la Beirut, la începutul acestei săptămâni, în urma unui stop cardiac, potrivit avocatului său.

  Instanţa l-a achitat însă de acuzaţiile de primire de bunuri furate şi delapidare de fonduri publice libiene, luare de mită pasivă şi finanţare ilegală a campaniilor electorale.Ancheta nu a reuşit să dovedească faptul "că banii trimişi din Libia" au fost folosiţi pentru finanţarea secretă a campaniilor electorale, conform hotărârii judecătoreşti.  

Takieddine declarase într-un interviu acordat în 2016 publicației de investigație Mediapart că a transportat personal valize cu până la 5 milioane de euro în numerar de la Tripoli la Ministerul de Interne francez, în perioada 2006–2007, când Sarkozy ocupa funcția de ministru. Ulterior, declarația a fost retrasă, apoi reafirmată, ceea ce a generat o anchetă paralelă pentru presupusă influențare a martorilor. În acest caz, atât Sarkozy, cât și soția sa, artista Carla Bruni, au fost puși sub acuzare preliminară pentru presiuni asupra unui martor — dosar aflat încă în fază de instrucție.

Ancheta principală a avut la bază acuzații conform cărora Sarkozy ar fi încheiat un pact ocult cu regimul lui Gaddafi, într-un context care implică foști spioni libieni, traficanți de arme și chiar persoane condamnate pentru terorism. Scandalul a izbucnit în 2011, când Gaddafi, înainte de a fi înlăturat și ucis în timpul revoltei din Libia, a susținut public că a finanțat campania prezidențială a lui Sarkozy. Autoritățile franceze au deschis ulterior o anchetă, sprijinită de elemente din serviciile de informații și declarații ale foștilor oficiali libieni.

După încheierea mandatului său prezidențial (2007–2012), Sarkozy s-a confruntat cu mai multe dosare penale. În februarie 2024, a devenit primul fost președinte francez obligat să poarte o brățară electronică, după ce a fost condamnat pentru trafic de influență și corupție într-un caz separat. Dispozitivul a fost îndepărtat după trei luni.

Deși imaginea sa publică a fost serios afectată, inclusiv prin retragerea Legiunii de Onoare — cea mai înaltă distincție a statului francez — Nicolas Sarkozy continuă să păstreze o anumită influență informală în culisele politicii franceze. El și soția sa s-au numărat, recent, printre invitații oficiali la redeschiderea Catedralei Notre-Dame din Paris.