Miting prodemocraţie în Piaţa Taksim din Istanbul. Recept Erdogan continuă epurările. Mandate de arestare pentru 42 de jurnalişti FOTO VIDEO

Sute de mii de persoane s-au adunat duminică în piaţa Taksim din Istanbul, la chemarea Partidului Social-Democrat (CHP), de opoziţie, pentru a condamna lovitura de stat militară eşuată şi orice deviere de la principiile republicane şi laice ale statului turc. Opoziţiei I s-a alăturat partidul preşedintelui Erdogan. Epurările continuă, pe numele a zeci de jurnalişti fiind emise mandate de arestare.

Piaţa Taksim din Istanbul, simbol al protestelor faţă de puterea de la Ankara în urmă cu câţiva ani, s-a umplut din nou, duminică seara, de zeci de mii de oameni care au fost chemaţi la un miting de susţinere a democraţiei. Iniţiativa a aparţinut unui partid de opoziţie, dar demersului i s-a alăturat imediat şi partidul preşedintelui Erdogan, într-o rară imagine a consensului.

Manifestanţii s-au pronunţat împotriva oricărui tip de intervenţie militară, precum şi împotriva a ceea ce ei consideră a fi o îngrijorătoare derivă autoritară a preşedintelui turc, islamistul conservator Recep Tayyip Erdogan. 

Reprezentanţii CHP se tem că Ergodan va profita de starea de urgenţă, în vigoare de joi, pentru a impune un guvern incompatibil cu valorile democratice. 

Piaţa Taksim a fost invadată duminică seara de drapele şi de portrete ale eroului Turciei – Kemal Attaturk, militarul care a fondat republica laică pe cenuşa Imperiului Otoman, în 1923. În schimb, susţinătorii lui AKP au încercat în general să folosească retorica şi simbolurile religioase. Acum, puciul a unit cele două tabere, într-o inflamare a sentimentului naţionalist, notează Reuters.

Primarul Istanbulului, Kadîr Toptaş, a asigurat participanţilor la miting transport public gratuit.Pentru ca totul să fie în ordine, piaţa a fost păzită de blindate uşoare şi tunuri cu apă şi a fost survolată de elicoptere. 

Într-o iniţiativă neobişnuită pentru ultimii ani, canalele de televiziune proguvernamentale au transmis în direct un discurs rostit pe scenă de principalul lider al opoziţiei, Kemal Kilicdaroglu.

Partidele de opoziţie au transmis semnale amestecate, îmbinând sprijinul pentru reprimarea loviturii de stat cu apeluri la reconciliere şi reţinere. „Statul nu ar trebui să fie stăpânit de mânie şi răzbunare. Vinovaţii pentru puci trebuie judecaţi cu respectarea statului de drept”, se spune într-o Declaraţie de la Taksim.

Analiştii spun că Erdogan  va încerca să tragă foloase proprii de pe urma faptului că s-au adunat aşa mulţi oameni, având convingeri politice diferite, pentru a-şi reafirma controlul deplin asupra ţării şi mai ales pentru a-şi reface imaginea, în special în rândul partenerilor din NATO.

Mandate de arestare pentru 42 de jurnalişti

În acest timp, epurările continuă. Autorităţile turce au emis luni mandate de arestare pe numele a 42 de jurnalişti, a anunţat postul privat NTV, ultima dintr-o serie de măsuri de epurare ample care au urmat tentativei de lovitură de stat eşuate din Turcia, din 15 iulie, transmit Reuters şi AFP.

Printre jurnaliştii pe numele cărora a fost emis un mandat de arestare figurează cunoscutul comentator şi fost parlamentar Nazli Ilicak, concediat de cotidianul proguvernamental Sabah în 2013 pentru că i-a criticat pe miniştrii implicaţi într-un scandal de corupţie, au transmis NTV şi CNN-Turk. El nu era la domiciliul său din Istanbul şi ar putea să se afle în vacanţă la Marea Egee, a relatat cotidianul Hurriyet, care îl citează pe procurorul antiterorist din Istanbul, Irfan Fidan. 

Autorităţile turce au suspendat, reţinut sau plasat sub anchetă pete 60.000 de militari, poliţişti, judecători, profesori sau funcţionari publici în zilele care au urmat puciului eşuat din 15 iulie, aminteşte Reuters. 

La 19 iulie, autoritatea de reglementare a presei audiovizuale din Turcia a retras licenţa de funcţionare a numeroase posturi de televiziune şi radiouri bănuite că sprijină reţeaua predicatorului Fethullah Gülen, exilat în SUA din 1999 şi acuzat de autorităţile turce că ar fi „creierul“ din spatele loviturii de stat eşuate. Această decizie a vizat 24 de posturi de televiziune şi radiouri şi 34 de jurnalişti, consideraţi apropiaţi ai lui Gülen. Acestora le-au fost retrase legitimaţiile de presă. 

Turkish Airlines concediază peste 100 de angajaţi după lovitura de stat eşuată 

Compania de stat Turkish Airlines a concediat peste o sută de angajaţi, printre care personal de bord şi de management, în cadrul epurării din instituţiile de stat pentru înlăturarea aşa-zişilor susţinători ai loviturii de stat eşuate de la 15 iulie, informează luni media turce preluate de Reuters. 

 Concedierile de către compania naţională aeriană au avut loc duminică seară, după ce s-a stabilit care dintre angajaţi au legături cu mişcarea religioasă despre care preşedintele Recep Tayyip Erdogan a spus că a încercat să-i răstoarne guvernul la 15 iulie, scrie ziarul Sabah.

Un oficial al Turkish Airlines, a patra cea mai mare companie aeriană din Europa, a refuzat să comenteze informaţia.

Alte informaţii pun concedierile pe seama „ineficienţei“. Thelira.com, un site de ştiri financiare, preluat de agerpres.ro, relatează că în jur de 250 de angajaţi din rândul personalului de bord au fost concediaţi, împreună cu o sută de oameni din direcţiile de management şi administrativă. 

Magistraţii europeni solicită NATO să ceară Turciei eliberarea miilor de judecători şi procurori arestaţi 

Asociaţia MEDEL (Magistraţi europeni pentru democraţie şi libertate) a solicitat secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, să ceară Turciei eliberarea miilor de judecători şi procurori arestaţi.

Potrivit unui comunicat la Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), MEDEL i-a trimis o scrisoare secretarului general al NATO pe data de 22 iulie, după ce peste 2.700 de judecători şi procurori au fost demişi şi arestaţi de guvernul turc în noaptea de 16 iulie, în contextul loviturii de stat eşuate. 

Magistraţii europeni au făcut referire în scrisoarea trimisă NATO la ambasadorul Turciei la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, care a dezvăluit într-un interviu că "vina acestor magistraţi, care au fost demişi în miezul nopţii şi reţinuţi, este că ar împărtăşi o credinţă care nu este acceptată de către guvern". 

Acelaşi ambasador, arată UNJR, a mai spus că "încă din 2014 guvernul turc, folosindu-se de serviciile secrete, a lucrat laborios pentru a identifica în fiecare instituţie persoane care împărtăşesc această credinţă. Desigur, serviciile noastre secrete au depus cel mai mare efort în această acţiune". 

"Este şocant să aflăm că, într-o ţară membră NATO, un sfert din magistraţii din Turcia au fost demişi în mijlocul nopţii pe baza unor 'investigaţii' făcute de servicii secrete, fără a fi încă judecaţi şi condamnaţi pentru că au făcut ceva ilegal", afirmă magistraţii europeni în scrisoare. 

Magistraţii europeni au făcut referire la afirmaţia secretarului general NATO din data de 18 iulie, când acesta a spus că, "făcând parte dintr-o comunitate unică de valori, este esenţial pentru Turcia, la fel ca pentru toţi ceilalţi aliaţi, să asigure respectarea deplină a democraţiei şi a instituţiilor sale, ordinea constituţională, statul de drept şi a libertăţilor fundamentale". 

Conform MEDEL, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a arătat că ar împărtăşi aceste principii democratice, din moment ce a semnat declaraţia comună NATO la Varşovia, pe data de 9 iulie 2016, unde, printre altele, s-a spus: "Suntem împreună şi acţionăm împreună pentru a asigura apărarea teritoriului şi a populaţiei noastre, precum şi a valorilor noastre comune. Uniţi de legătura noastră transatlantică de durată şi de angajamentul nostru faţă de democraţie, libertatea individuală, drepturile omului şi statul de drept, NATO va continua să militeze pentru pace, securitate şi stabilitate în întreaga zonă euro-atlantică, în conformitate cu principiile Cartei ONU". 

În lumina principiilor enunţate la Varşovia, "nicio democraţie, libertate individuală, respect pentru drepturile omului sau stat drept nu poate exista dacă judecătorii sunt demişi şi arestaţi în mod arbitrar", au spus magistraţii europeni. 

"Vă solicităm de aceea, în calitate de secret general NATO, să cereţi Turciei să respecte principiile democratice cu care a fost de acord la Varşovia, să elibereze judecătorii şi procurorii arestaţi în mod arbitrar şi să întoarcă ţara pe direcţia democratică, singura care poate aduce pace şi prosperitate cetăţenilor turci", se mai spune în scrisoarea semnată de magistraţii europeni. 

MEDEL — Magistrats européens pour la démocratie et les libertés — este o organizaţie a judecătorilor şi procurorilor europeni având ca şi scop principal apărarea independenţei justiţiei, a democraţiei şi drepturilor omului. Organizaţia are 22 de asociaţii naţionale din 15 ţări europene, inclusiv Turcia. 

Turcia nu este în poziţia de a deveni prea curând membră a UE şi orice negociere va înceta imediat dacă Ankara reintroduce pedeapsa cu moartea, a declarat luni preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, relatează Reuters.

„Cred că Turcia, în starea sa actuală, nu este nici măcar în poziţia de a deveni membră a UE prea curând şi nici într-o perioadă mai lungă“, a spus Juncker într-un interviu pentru postul francez de televiziune France 2. 

Şeful executivului comunitar a mai afirmat că o ţară care introduce pedeapsa cu moartea în arsenalul legislativ nu-şi are locul în UE. 

Ankara continuă presiunile asupra Washingtonului pentru extrădarea lui Gulen

Relaţiile dintre Turcia şi SUA vor fi afectate în cazul în care Statele Unite nu-l vor extrăda pe predicatorul Fathullah Gulen, acuzat de Ankara că ar fi plănuit lovitura de stat militară eşuată la 15 iulie, a declarat luni ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu, potrivit Reuters. 

Într-un interviu acordat postului privat de televiziune Haberturk TV, şeful diplomaţiei turce a indicat că va aborda acest subiect cu înalţi oficiali americani cu ocazia unei vizite pe care o va efectua în curând la Washington. 

Turcia susţine că Fethullah Gulen, care trăieşte din 1999 în exil în Statele Unite, este responsabil de tentativa de lovitură de stat care avea ca scop răsturnarea guvernului turc. 

Gulen neagă aceste acuzaţii. Washingtonul a declarat că Ankara trebuie mai întâi să furnizeze probe clare despre implicarea clericului în tentativa de lovitură de stat, iar unii avocaţi au declarat că orice proces de extrădare poate dura ani de zile. 

În altă ordine de idei, Turcia va revoca unii ambasadori din posturi în legătură cu lovitura de stat eşuată, a spus Cavusoglu în acelaşi interviu.  Autorităţile turce au suspendat, reţinut sau plasat sub anchetă peste 60.000 de militari, poliţişti, judecători, profesori, funcţionari publici şi alte persoane după tentativa de lovitură de stat din 15 iulie. 

Premierul turc Binali Yildirim a exclus duminică, într-un interviu, posibilitatea organizării de alegeri anticipate şi a spus că guvernul vrea să înfiinţeze un fond de investiţii de mai multe miliarde de dolari pentru a susţine creşterea economică, relatează Bloomberg.

El a mai spus că epurarea celor care ar fi fost implicaţi în puciul eşuat, campanie care a provocat îngrijorare că preşedintele Recep Tayyip Erdogan profită de eveniment pentru a-şi neutraliza oponenţii, se apropie de sfârşit.

”Iată ce spunem investitorilor internalionali: viaţa revine la normal în Turcia”, a spus Yildirim, care a acordat interviul la reşedinţa sa oficială din Ankara.

Puciul eşuat al unor ofiţeri din armată, care au dorit să preia puterea, a dus la moartea a 250 de oameni, a şocat pieţele financiare şi a dus la deprecierea lirei turceşti la un minim record.