Ministrul de Interne: Refugiaţii sirieni şi irakieni vor fi distribuiţi în zone „de ţară“ din Franţa
0
Ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, a declarat că refugiaţii veniţi din Siria şi Irak vor fi distribuiţi în zone din Franţa în care nu există tensiuni privind spaţiile locative, adică "la ţară".
Germania a trimis Franţei, la începutul lunii septembrie, o parte dintre refugiaţii veniţi din Orientul Mijlociu, în principal din Siria şu Irak.
În acest context, ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, a propus distribuirea refugiaţilor în zone rurale din Franţa.
"Începând de astăzi, aceşti refugiaţi vor fi distribuiţi în zone în care nu sunt tensiuni locale, adică unde nu sunt presiuni privind spaţiile locative, la ţară", a declarat Bernard Cazeneuve pentru postul France Inter.
Cazeneuve a menţionat sate din zonele Haute-Marne, Haute-Loire şi Champagne-Ardenne.
Miniştrii de Interne din UE discută despre accelerarea repatrierii imigranţilor clandestini
Miniştrii de Interne din Uniunea Europeană se reunesc joi la Luxemburg pentru a discuta din nou despre criza refugiaţilor, urmând să ajungă la un acord privind accelerarea repatrierii imigranţilor ale căror cereri de azil sunt respinse, relatează Reuters în pagina electronică.
Potrivit unor diplomaţi, miniştrii ar urma să aprobe, printre altele, arestarea celor care se sustrag de la expulzare şi să exercite presiuni asupra statelor africane şi sărace, inclusiv prin intermediul ajutoarelor, pentru a accepta revenirea cetăţenilor a căror intrare în Europa este respinsă.
În cursul serii, miniştrilor de Interne li se vor alătura cei de Externe şi delegaţii din statele balcanice, Turcia, Iordania şi Liban pentru discuţii privind limitarea fluxului de imigranţi, care a divizat statele membre UE pe tema securizării frontierelor externe şi împărţirii responsabilităţilor.
Reuniunea face parte din eforturile de a implementa un pachet de măsuri adoptate de oficialii UE în ultimele şase luni şi care, săptămâna aceasta, au implicat demararea negocierilor cu Turcia, care găzduieşte mai mult de jumătate din cei peste patru milioane de refugiaţi sirieni, pentru a încerca să-i descurajeze să plece.
Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat miercuri că Europa va depune mai multe eforturi pentru a opri şi expulza sutele de mii de imigranţi care ajung ilegal în Europa, în fiecare an, în căutarea prosperităţii.
Ea a afirmat în Parlamentul European că adăpostirea celor care fug din calea războiului şi persecuţiei este o datorie, dar UE trebuie să-şi consolideze acordurile cu ţările sărace "pentru ca aceia care nu pot rămâne (ca refugiaţi) să se întoarcă în ţările de origine".
"UE şi statele membre trebuie să facă mai multe privind repatrierea. Ratele crescute de repatriere ar trebui să stopeze imigraţia ilegală", se arată într-un proiect de concluzii pentru reuniunea de joi a miniştrilor de Interne.
Agenţiile de refugiaţi afirmă că repatrierile ar crea mai multe locuri pentru cei care fug de teamă pentru vieţile lor.
În ultimii ani, mai puţin de 40% dintre cei ale căror cereri de azil sunt respinse au părăsit efectiv teritoriul UE.
Alte elemente ale politicii de imigraţie a UE sunt creşterea ajutoarelor pentru refugiaţii care rămân în Orientul Mijlociu şi consolidarea procedurilor de identificare la sosirea în Italia şi Grecia.
Preşedintele francez, Francois Hollande, a cerut înfiinţarea unui serviciu permanent de Pază de Coastă şi Poliţie de Frontieră a UE.
Publicaţia britanică „The Times“ dezvăluie că liderii de la Bruxelles au un plan secret, care prevede „repatrierea a nu mai puţin de 400.000 de azilanţi intraţi în spaţiul comunitar în primele şase luni ale anului curent” – şi ale căror cereri de protecţie au fost respinse. În cazul în care ţările de provenienţă, precum Niger şi Eritreea, vor refuza să-i primească, ar putea fi private de asistenţa financiară sau de vize, precizează cotidianul londonez.
Valul migrator se intensifică din nou. 10.000 de imigranţi au intrat în Macedonia în ultimele 24 de ore
Macedonia se vede confruntată cu un nou val important de imigranţi, după ce în ultimele 24 de ore alţi circa 10.000 au intrat pe teritoriul ei venind dinspre Grecia, fapt care a determinat autorităţile de la Skopje să ordone mobilizare tuturor capacităţilor poliţiei, transmite AFP.
Deşi această cifră nu depăşeşte recordul de 12.000 de imigranţi pe zi înregistrat la începutului lunii septembrie, Ministerul macedonean de Interne avertizează că se aşteaptă ca fluxul migrator să se menţină la acelaşi nivel şi în zilele următoare. Şi alte surse din cadrul poliţiei locale au declarat că în perioada următoare vor ajunge în Macedonia tot 10.000 de imigranţi pe zi. Numărul imigranţilor care au intrat în această ţară în ultimele zile a fost cuprins între 3.000 şi 5.000.
Refugiaţi sirieni se întorc acasă să vândă bunuri, pentru a putea pleca în Europa
Tot mai mulţi refugiaţi sirieni aflaţi în Iordania se întorc în Siria, fie să rămână acasă, fie să-şi vândă bunurile pentru a pleca în Europa, potrivit unor date de la Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), relatează BBC News online.
Aproape 4.000 de refugiaţi s-au întors în Siria în august, dublu faţă de luna anterioară.
Unii încearcă să se întoarcă acasă şi să rămână acolo, în timp ce alţii plănuiesc să-şi vândă bunurile pentru a strânge bani de călătorie către Europa, potrivit unor organizaţii pentru refugiaţi.
Aproximativ 86% dintre sirienii din Iordania trăiesc sub pragul sărăciei de acolo, cu 3,20 dolari pe zi, potrivit UNHCR.
"Ei n-au cu ce să-şi asigure un acoperiş deasupra capului, să pună mâncare pe masă şi să-şi trimită copiii la şcoală", a declarat pentru BBC Cate Osborn, de la filiala pentru Iordania a Consiliului Norvegian pentru Refugiaţi (NRC). "Ei percep situaţia ca tot mai disperată", a subliniat ea.
Aproximativ 100 de refugiaţi, în media, s-au întors zilnic în Siria în septembrie, în comparaţie cu o medie de 120 pe zi în august şi de 60 pe zi în iulie, potrivit UNHCR. Organizaţia a cules aceste date în cntextul în care autobuzele către Siria pleacă de la tabăra de refugiaţi Zaatari, administrată de către ONU.
Unii dintre ei încearcă să se întoarcă acasă sau să se alăture membrilor familiei lor, care au fost strămutaţi în interiorul ţării, a declarat Osborn, iar alţii vor să ajungă în Europa.
"Mulţi ne spun că se întorc în Siria pentru a-şi vinde bunurile şi pentru ca să facă rost de banii de care au nevoie pentru a pleca spre Europa", a spus Osborn.
"Dacă nu poţi oferi protecţie şi un sentiment de speranţă, refugiaţii vor lua problemele în propriile mâini", a declarat Andrew Harper, coordonatorul UNHCR în Iordania. "Însă această schimbare înseamnă mult mai mult acum. Înseamnă unde se văd sirienii şi irakienii peste cinci ani", a adăugat el.
Există de asemenea informaţii potrivit cărora sute de sirieni pleacă din Iordania cu avionul, potrivit NRC, mulţi călătorind spre Istanbul, o primă oprire a imigranţilor în drumul lor spre Europa.
Creşterea numărului de sirieni care părăsesc Iordania coincide cu reducerea ajutoarelor care le erau oferite. Luna trecută, Programul Alimentar Mondial (PAM) a încetat să mai ofere tichete de masă unui număr de 229.000 de refugiaţi în Iordania, din cauza lipsei de fonduri.
Peste patru milioane de refugiaţi sirieni se află în Liban, Iordania, Turcia, Irak şi Egipt. În pofida apelurilor pentru suplimentarea fondurilor, UNHCR subliniază că a primit doar o treime din banii de care are nevoie.
Se încarcă comentariile...
