Miniștrii UE responsabili de migrație se reunesc la Bruxelles. Comisar european: Amenințarea teroristă este „ridicată”
0Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a avertizat miercuri că ameninţarea teroristă este „ridicată” şi „ar putea spori” în Uniunea Europeană, unde se observă o creştere a atacurilor comise de „lupi solitari”, cum au fost cele din ultimele zile în Franţa şi Belgia.
„Situaţia pe care o avem acum în Israel şi în Fâşia Gaza ar putea de asemenea să conducă la o radicalizare în Uniunea Europeană”, a semnalat Ylva Johansson în contextul războiului dintre Israel şi mișcarea islamistă palestiniană Hamas.
„Ameninţarea teroristă continuă să fie ridicată în UE. Ar putea de asemenea să crească, nu am ajuns încă în acest punct, dar rămânem vigilenţi”, a adăugat comisarul european.
Ylva Johansson a mai remarcat că se observă o schimbare a tiparelor de acţiune ale teroriştilor, adică „mai multe atacuri comise de lupi solitari”.
Acesta pare de altfel să fie tiparul atacurilor comise săptămâna trecută asupra unui profesor într-o şcoală în Franţa şi săptămâna aceasta la Bruxelles împotriva a doi suporteri de fotbal suedezi, ambele revendicate de rețeaua teroristă Stat Islamic.
Apel la consolidarea frontierelor externe
Premierii belgian şi suedez, Alexander De Croo şi Ulf Kristersson, au cerut în urma atentatului de la Bruxelles, comis de un migrant ilegal, consolidarea protecţiei frontierelor externe ale UE şi a procedurilor de expulzare a migranţilor clandestini.
Atacatorul de la Bruxelles, un tunisian în vârstă de 45 de ani cunoscut sub numele Abdesalem Lassoued, a intrat în Europa în 2011 printre refugiaţii care debarcă în insula italiană Lampedusa. Cu toate că cererea de azil în Belgia i-a fost respinsă în 2020 şi avea cazier judiciar, el nu fusese expulzat.
„Nu putem ignora” faptul că individul care a ucis doi suedezi la Bruxelles „este o persoană provenită din imigraţia clandestină”, aşadar „trebuie să abordăm această problemă şi nu o putem face decât în mod coordonat”, a spus Alexander De Croo la o conferinţă de presă comună cu omologul său suedez şi cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Ulf Kristersson a subliniat la rândul său că „fermitatea în apărarea democraţiei, toleranţa, deschiderea şi libertatea impun de asemenea să fim fermi în materie de securitate”. „Trebuie să ştim cine se află în Suedia, legal sau ilegal. Dacă persoane nu sunt aici în mod legal, atunci ele trebuie obligate să părăsească ţara”, a adăugat premierul suedez.
La rândul ei, Ursula von der Leyen s-a declarat de acord cu înăsprirea „urgentă” a cadrului juridic european astfel încât „dacă o persoană este considerată o ameninţare pentru securitatea naţională, statele membre să o poată obliga să plece”.
Însă, din cele circa 400.000 de ordine de expulzare emise anual, anul acesta au fost puse în aplicare numai aproximativ 65.000.
Reuniune la Bruxelles în anticiparea unui exod palestinian
Pe de altă parte, miniştrii UE responsabili de migrație se întâlnesc joi la Bruxelles pentru a discuta despre îmbunătăţirea securităţii, precum şi despre îngrijorările legate de faptul că războiul dintre Israel şi Hamas va forţa strămutarea în masă a persoanelor.
Unii membri ai blocului celor 27 de naţiuni au cerut deja frontiere mai stricte, mai multe repatrieri de străini şi noi acorduri cu statele africane pentru a ţine pe teritoriile lor refugiaţi şi migranţi din Europa.
„Implicaţiile situaţiei din Orientul Mijlociu pentru securitatea noastră internă sunt foarte actuale în acest moment”, a declarat pentru Reuters un diplomat din UE implicat în pregătirea discuţiilor ministeriale.
„Atât în ceea ce priveşte situaţia în evoluţie din Orientul Mijlociu, cât şi ceea ce vedem că se întâmplă în interiorul UE”, a adăugat diplomatul respectiv.
Aceasta va fi prima şansă a miniştrilor de a face schimb de opinii în persoană de la atacul din 7 octombrie al Hamas împotriva Israelului.
Nu se aşteaptă ca miniştrii să ia decizii specifice, dar vor discuta despre ce evoluţii particulare ar putea determina palestinienii să fugă în număr mare sau să declanşeze acte violente în interiorul blocului comunitar.
Preocupări similare în unele cercuri din UE cu privire la o potenţială creştere a imigraţiei nu s-au materializat după ce talibanii au revenit la putere în Afganistan, în august 2021.
Dar blocul comunitar a fost precaut de când a fost luat prin surprindere atunci când peste un milion de persoane - majoritatea refugiaţi din cauza războiului din Siria - au ajuns pe ţărmurile sale din Marea Mediterană în 2015.
Mecanismul tunisian, luat în calcul
Atacul de la Bruxelles a subliniat deficienţele persistente ale sistemelor de migraţie şi azil din UE, inclusiv lacunele în materie de securitate şi returnările ineficiente.
Susţinătorii unei revizuiri iminente a politicilor UE privind migraţia - care se aşteaptă să fie finalizată în acest an - spun că aceasta ar îmbunătăţi situaţia, inclusiv prin facilitarea repatrierii mai rapide a străinilor cu cazier judiciar.
Există, de asemenea, un nou impuls pentru acorduri cu ţările africane - inclusiv Egipt şi Maroc - asemănător cu cel pe care UE l-a încheiat recent cu Tunisia, oferind ajutor în schimbul reducerii de către Tunis a plecărilor către Europa.
Criticii noilor politici UE privind migraţia şi azilul se îndoiesc că acestea ar fi eficiente şi indică riscuri tot mai mari pentru drepturile omului, în contextul în care accentul se pune pe descurajarea imigraţiei neautorizate.
UE, un bloc de ţări cu 450 de milioane de persoane, a înregistrat aproximativ 250.000 de sosiri ilegale în acest an, în mare parte ajutate de contrabandişti.
Anul trecut, UE a primit câteva milioane de refugiaţi rezultaţi din războiul dus de Rusia împotriva vecinei sale Ucraina. În schimb, UE vrea să reducă imigraţia ilegală din Orientul Mijlociu şi Africa, relatează Agerpres, citând AFP, EFE și Reuters.
Se încarcă comentariile...
