Merită Uniunea Europeană Premiul Nobel pentru Pace?

Uniunea Europeană este privită, totuşi, ca un garant al păcii

Merită Uniunea Europeană Premiul Nobel pentru Pace? Aceasta este întrebarea care a declanşat o dezbatere aprinsă, în contextul în care Amnesty International nu s-a sfiit să îşi arate scepticismul şi, nici măcar în interiorul UE, nu sunt toţi convinşi.

După un an în cursul căruia a fost de mai multe ori pe pragul de a se destrăma, o Uniune Europeană în criză primeşte luni Premiul Nobel pentru Pace care îi răsplăteşte rolul în transformarea “dintr-un continent al războaielor într-un continent al păcii”, comentează AFP.

Distincţia va fi înmânată în mod oficial celor trei preşedinţi - Herman Van Rompuy, preşedintele UE,  José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene şi lui Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, în cursul unei ceremonii ce va începe la ora 12.00 GMT la primăria din Oslo.

Evoluând de la şase membri la 28 în curând, odată cu aderarea Croaţiei, Uniunea este creditată că a consolidat reconcilierea între duşmanii de ieri şi a consolidat democraţia şi drepturile omului,  după prăbuşirea regimurilor militare din Sud şi implozia blocului sovietic, în Est.

Decernat într-o ţară care, în mod paradoxal, a respins aderarea de două ori, premiul intervine în timp ce UE traversează cea mai gravă criză din cei 55 de ani de istorie, criză care o obligă să aleagă între un plus de federalism şi o supravieţuire nesigură în forma sa actuală.

Conflictul dintre statele bogate din nord şi cele din sud, mult prea îndatorate şi supuse unor dureroase măsuri de austeritate a provocat violente dezordini sociale şi o ascensiune a extremismului, cum s-a întâmplat în Grecia.

“UE traversează o perioadă dificilă”, a recunoscut Van Rompuy duminică, în cursul unei conferinţe de presă la Institutul Nobel din Oslo. “Vom ieşi din această perioadă de incertitudine şi de recesiune mai puternici ca înainte”, a adăugat el.

Premiul Nobel, însă, nu a reuşit să alunge definitiv vechii demoni. În ultimele luni, europenii au fost incapabili să ajungă la un acord cu privire la ieşirea din criză a zonei euro, la viitorul buget comun pentru 2014-2020 sau la cererea palestinienilor de ridicare a statutului lor la ONU.

Chiar şi cu prilejul ceremoniei care ar fi trebuit să îi onoreze, cei 27 de membri vor da din nou dovadă de lipsă de solidaritate: aproximativ 20 de lideri, printre care François Hollande şi Angela Merkel, vor fi prezenţi în capitala Norvegiei, în timp ce şase sau şapte nu vor da curs invitaţiei, iar asta nu din motive de agendă.

Printre absenţii de marcă, britanicul David Cameron, dintre cei mai puţin entuziaşti, i-a cedat locul vicepremierului Nick Clegg.

DW: Merită Uniunea Premiul Nobel pentru Pace?

Numărul refugiaţilor care caută o viaţă mai bună în Europa a crescut, iar opiniile din interiorul UE cu privire la măsurile de ajutorare ori la deportare sunt încă divergente, iar acesta este unul dintre principalele motive pentru care unii spun că UE nu merită pe deplin Premiul Nobel pentru Pace, scrie Deutsche Welle. 

Wolfgang Grenz, secretarul general al Amnesty International din Germania, consideră că Uniunea ar trebui să îşi asume responsabilitatea faţă de refugiaţi.

Într-un interviu acordat ediţiei online a DW, Grenz explică de ce mulţi refugiaţi sunt trimişi înapoi acasă şi nu li se acordă azil: deoarece “sunt bărbaţi cu vârste cuprinse între 16 şi 30 de ani care caută un loc de muncă”, fiind astfel priviţi drept imigranţi ilegali.

De asemenea, Grenz a abordat subiectul discriminării care, spune el, este încă larg răspândită în multe ţări din Uniunea Europeană. “Romii nu au acelaşi acces la educaţie, la sistemul de sănătate, la un adăpost, la piaţa locurilor de muncă precum alţi cetăţeni”. În schimb, statele membre ale UE nu întreprind suficiente acţiuni pentru a combate atacurile violente asupra romilor.

“Este un subiect sensibil şi UE mai are multe de făcut în această privinţă”, a conchis el.

Grenz nu este singurul care critică astfel Uniunea. Trei laureaţi ai Premiului Nobel pentru Pace au declarat public că Uniunea nu merită prestigioasa distincţie. "Uniunea statală a contrazis mult prea frecvent valorile pe care această distincţie le reprezintă", a scris arhiepiscopul Desmond Tutu într-o scrisoare adresată Comitetului Nobel din Stockholm, acum câteva zile.

Uniunea Europeană “nu s-a numărat, în mod clar” printre cei pe care Alfred Nobel îi avea în minte în 1895, când a inventat pentru  prima dată premiul, se arată în scrisoare.

Până şi membrii Parlamentului European s-au arătat sceptici faţă de vestea decernării Premiului Nobel Uniunii Europene.

Franziska Keller, din Grupul Verzilor, a scris pe blogul personal: “Abia am venit de la jogging şi am văzut comunicatul de presă din partea preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz. M-am întrebat dacă data de azi are vreo legătură cu păcăleala de 1 Aprilie. Dar nu. Glumiţi?” s-a revoltat ea.

“Este important să recunoaştem contribuţia Europei în direcţia menţinerii păcii, dar ceea ce vedem acum este exact opusul”, a declarat ea pentru DW.

Cu toate acestea, criticii sunt de acord că Uniunea Europeană este un garant al păcii pe un continent care deja a fost măcinat de două războaie. Momentan, toate acţiunile şi gândurile sunt îndreptate în direcţia rezolvării crizei euro.

Keller speră că această distincţie va aduce Uniunii elanul de a-şi rezolva problemele, iar acceptarea premiului înseamnă, spune ea, că ar trebui să fie promovate, în cele din urmă, “drepturile omului, libertatea şi pacea. Pentru că sunt trecute cu vederea”.