Marea Britanie a făcut publice intențiile de limitare a numărului de imigranți care intră în țară pe rute legale: „Luăm măsuri radicale”

După ce premierul britanic Rishi Sunak a fost presat să ia măsuri pentru a reduce cifrele precedent ale migrației nete, Marea Britanie a făcut publice luni intențiile de limitare a numărului de imigranți care intră în țară pe rute legale, majorând cu o treime salariul minim pe care trebuie să-l încaseze la un loc de muncă calificat, relatează Reuters.

Migrația anuală netă în Regatul Unit a ajuns în 2022 la 745.000 de persoane. foto pixabay (Arhivă)

Pe parcursul a mai bine de un deceniu, rata ridicată a migrației legale a dominat peisajul politic al Marii Britanii și a fost un factor important în votul din anul 2016 pentru retragerea din Uniunea Europeană. 

Sunak s-a angajat să capete mai mult control după ce deputații din Partidul Conservator i-au criticat activitatea înaintea alegerilor prevăzute anul viitor, în timp ce Partidul Laburist, aflat în opoziție, are un avans considerabil în sondajele de opinie. 

Totuși, întreprinderile și sindicatele au calificat aceste măsuri drept contraproductive și problematice pentru sectorul privat și pentru serviciile de sănătate de stat, care se confruntă cu lipsa de forță de muncă. 

Conform cifrelor prezentate în urmă cu o lună, migrația anuală netă în Regatul Unit a ajuns în anul 2022 la 745.000 de persoane și din acel moment s-a menținut la niveluri ridicate, mulți migranți venind în prezent din țări precum India, Nigeria și China, și nu din țările membre ale UE. 

„Măsuri radicale”

Ministrul de Interne James Cleverly a spus că recentele măsuri ar urma să reducă acest număr cu 300.000. 

„Imigrația este prea mare. Astăzi luăm măsuri radicale pentru a o reduce", a explicat Sunak, care încearcă, de altfel, să expulzeze imigranții care ajung ilegal în Rwanda. 

Cleverly a anunțat că guvernul va majora salariul minim pentru muncitorii calificați străini la 38.700 de lire sterline, de la 26.200 de lire în prezent, deși angajații din domeniul sănătății și al asistenței sociale nu vor beneficia de această măsură. 

Între alte măsuri se numără împiedicarea muncitorilor străini din domeniul sănătății de a aduce pe teritoriul țării membri ai familiei cu viza lor, majorarea cu 66% a unei suprataxe pe care migranții trebuie să o achite pentru a beneficia de serviciile de sănătate și creșterea venitului minim pentru vizele familiale. 

Aceste măsuri ar putea stârni noi dispute cu antreprenorii care au întâmpinat numeroase dificultăți în vederea angajării de personal în ultimii ani, ținând cont că piața forței de muncă din Marea Britanie este în mod continuu restrânsă și că, de la ieșirea acesteia din UE în anul 2020, s-a pus capăt liberei circulații din UE. 

În luna octombrie, un consilier guvernamental independent pe probleme de migrație a propus renunțarea la așa-zisa listă de ocupații deficitare, care constituie una dintre principalele modalități prin care companiile pot angaja lucrători migranți în sectoarele în care se înregistrează deficit de personal. 

Un „dezastru total”

Cleverly a spus că Guvernul ar urma să renunțe la actualul sistem care permite angajatorilor să plătească migranților doar 80% din salariul practicat pentru a ocupa locuri de muncă unde există un deficit de angajați și că lista ocupațiilor deficitare va fi revizuită. 

„Vom opri imigrația care afectează salariile angajaților britanici", a declarat Cleverly în fața deputaților. „Vom crea o nouă listă de salarii pentru imigranți, cu un număr redus de ocupații", a mai adăugat ministrul de Interne. 

Totuși, unele cercetări au indicat faptul că angajații străini au un impact mic sau nul asupra salariilor sau a nivelului general de încadrare profesională, iar lipsa gravă a candidaților pentru ocuparea posturilor vacante în Marea Britanie continuă să reprezinte o problemă pentru mulți directori de companii. 

„Aceste schimbări vor reduce și mai mult numărul persoanelor competente din care întreaga economie va recruta și nu vor face decât să înrăutățească deficitul de personal cu care se confruntă companiile din industria ospitalității", a spus Kate Nicholls, director executiv al asociației UKHospitality. 

„Avem nevoie urgentă de un sistem de imigrație care să fie adecvat și care să reflecte atât nevoile mediului de afaceri, cât și pe cele ale pieței muncii. Sistemul actual nu face nimic din toate acestea”, a mai adăugat Nicholls. 

Sindicatele și-au exprimat, la rândul lor, preocupările față de strategia lui Cleverly. Christina McAnea, secretarul general al UNISON, principalul sindicat din sectorul sanitar, a afirmat că aceasta reprezintă un „dezastru total" pentru serviciile de sănătate. 

„Migranții se vor îndrepta acum spre țări mai primitoare, în loc să fie forțați să trăiască fără familiile lor", a declarat McAnea.