Macron și Merz au convenit să repornească motorul franco-german: „Vrem să răspundem împreună provocărilor cu care se confruntă Europa”

Președintele francez Emmanuel Macron l-a primit miercuri, la Paris, pe noul cancelar german Friedrich Merz, cu scopul de a trimite un „semnal foarte puternic şi imediat de reînnoire a relaţiilor franco-germane şi pentru Europa”, potrivit Palatului Elysée, citată de news.ro. Cei doi lideri au convenit să înfiinţeze un „consiliu franco-german de apărare şi securitate”, și au abordat mai multe subiecte, între care programele industriale şi umbrela nucleară, relatează presa franceză. La conferința de presă, Macron şi Merz au vorbit despre principalele obiective strategice ale Parisului şi Berlinului.

Noul cancelar german Friedrich Merz, în vizită în Franța FOTO EPA-EFE

„Vrem să răspundem împreună provocărilor cu care se confruntă Europa”, a declarat Macron referitor la probleme precum reducerea bugetului american și necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare; sprijinirea Ucrainei în războiul împotriva Rusiei; și creșterea competitivității europene, relatează Politico.

După ani de dispute mocnite sub fostul cancelar Olaf Scholz, Macron și Merz au fost dornici să prezinte un parteneriat reîmprospătat, angajat și bine coregrafiat, condus de doi lideri cu aceleași idei, dornici să treacă la treabă.

Macron a salutat „o nouă pagină în prietenia franco-germană”, în timp ce Merz a spus că are deja „o legătură personală profundă” cu președintele francez.

Într-un moment în care ecosistemul european al apărării este chemat să se redreseze, confruntat cu retragerea americană din Europa şi cu ameninţarea rusă, chestiunile legate de cooperarea militară au ocupat un loc important. Noul cancelar german a menţionat că doreşte să „discute cu Franţa şi Marea Britanie” despre chestiunea „descurajării” nucleare.

Această discuţie este „văzută în mod explicit ca o completare a ceea ce avem deja cu partenerii noştri americani în cadrul NATO”, a spus președintele francez. Nu este vorba „să ne substituim garanţiilor de securitate oferite de Statele Unite Europei”, a precizat el.

„Pilonul european al NATO” nu slăbeşte Alianţa Nord-Atlantică, dimpotrivă, este o asumare mai mare a responsabilităţii de către europeni, a adăugat preşedintele francez.

Proiecte de apărare care scârţâie

Cei doi lideri au discutat şi despre consolidarea cooperării în domeniul apărării, în contextul în care Parisul şi Berlinul îşi măresc bugetele militare. „Vom accelera programele franco-germane şi vom dezvolta noi capacităţi”, în special în ceea ce priveşte viitoarele tancuri, avioane de luptă şi „rachetele cu rază lungă de acţiune”, a explicat şeful statului francez.

Două programe industriale majore sunt derulate între Franţa şi Germania, cu incertitudini persistente. Programul SCAF (sistemul de luptă aeriană al viitorului) are ca obiectiv dotarea forţelor franceze, germane şi spaniole cu un nou avion de luptă de nouă generaţie („NGF”, pentru care Dassault a fost desemnat constructor-şef) asistat de drone, până în 2040. Următoarele etape ale dezvoltării sale rămân incerte pentru moment.

Programul MGCS (Main Ground Combat System) are ca obiectiv dezvoltarea „tancului viitorului” franco-german. La jumătatea lunii aprilie, a fost creată o societate comună pentru proiect, denumită „MGCS Project Company GmbH”, care reuneşte KNDS, Rheinmetall şi Thales. Lansat la iniţiativa guvernelor francez şi german, programul MGCS vizează înlocuirea, până în 2040, a tancurilor de luptă Leopard 2 şi Leclerc cu un sistem de luptă terestru multiplataformă.

În ceea ce priveşte artileria, Rheinmetall şi americanii de la Lockheed Martin au anunţat recent o colaborare pentru dezvoltarea unui „centru european de excelenţă” pentru producţia şi distribuţia diferitelor rachete, în inima Europei.

La sfârşitul lunii februarie, Friedrich Merz a declarat încă o dată că „prioritatea absolută” este consolidarea apărării europene, astfel încât Vechiul Continent să ajungă „treptat la independenţă faţă de Statele Unite”. Pe termen scurt, Europa se confruntă însă cu probleme în domeniul armamentului, în special în ceea ce priveşte capacităţile cu rază lungă de acţiune.

Consiliu comun de apărare şi securitate

Parisul şi Berlinul au convenit, de asemenea, să înfiinţeze un „consiliu franco-german de apărare şi securitate”. Acesta „se va reuni periodic pentru a oferi răspunsuri operaţionale la provocările strategice comune”, potrivit lui Emmanuel Macron.

Cele două ţări au decis, de asemenea, să „coordoneze” şi să împărtăşească analizele lor strategice şi să lanseze un „program franco-german de inovare în domeniul apărării pentru a permite inovaţiile disruptive necesare războiului de mâine”.

Europenii „nu pot înlocui” SUA

Europenii „nu pot înlocui” Statele Unite pentru a obţine şi garanta un armistiţiu între Ucraina şi Rusia, crede Friedrich Merz. „Războiul din Ucraina nu se va termina fără un angajament politic şi militar şi mai puternic din partea Statelor Unite, europenii nu pot înlocui acest angajament. Un viitor armistiţiu ar trebui garantat prin participarea Statelor Unite”, a punctat el.

Macron a estimat că Rusia lui Vladimir Putin nu va respecta armistiţiul de trei zile pe care l-a decretat unilateral în conflictul cu Ucraina, între 8 şi 10 mai.

„Dincolo de cele trei zile promise, care probabil nu vor fi respectate, la fel ca şi cele precedente, oare preşedintele rus este în sfârşit serios? Oare a decis în sfârşit să-şi respecte cuvântul dat, în special cel dat în discuţiile cu administraţia americană? Asta este ceea ce ne interesează”, a declarat şeful statului francez.

Merz a spus că dorește ca Germania să ofere garanții de securitate Kievului dacă discuțiile dintre Rusia și Washington conduc la un armistițiu, asupra căruia atât Franța, cât și Marea Britanie au insistat în mod activ, și că va vizita Kievul în următoarele săptămâni.

„Președintele Trump are, de asemenea, sprijinul nostru deplin atunci când vine vorba de a pune capăt masacrelor și a războiului”, a declarat Merz. „Odată ce se va conveni asupra unui armistițiu, suntem pregătiți să participăm la monitorizarea acestuia sub conducerea SUA.”

Planul de reînarmare și relațiile comerciale

Cei doi au părut, de asemenea, să susțină în același timp planul de reînarmare al Comisiei Europene și eforturile de a spori competitivitatea întreprinderilor europene, multe dintre acestea fiind inspirate de raportul Mario Draghi.

între cei doi lideri au apărut diferențe de opinie și în ceea ce privește politica comercială a UE.

Cancelarul german, care dorește să relanseze economia țării sale, aflată în declin și orientată spre export, prin încheierea mai multor acorduri de liber schimb, face presiuni pentru adoptarea rapidă a unui astfel de pact între UE și grupul de națiuni sud-americane Mercosur. El a declarat miercuri că acordul ar trebui „adoptat și pus în vigoare cât mai repede posibil”.

Deși Macron a fost de acord că UE trebuie să caute noi piețe de export pe fondul turbulențelor cauzate de tarifele impuse de Trump, el a avertizat că acordurile comerciale ar trebui să fie în interesul UE și că mărfurile care intră în bloc trebuie să îndeplinească standardele sale stricte de mediu și sănătate.

Franța se teme de mult timp că acordul Mercosur va duce la o supraabundență de importuri agricole ieftine din țările sud-americane care își impun produsele la standarde mai scăzute – aducând astfel fermierii francezi în faliment.

„Suntem în favoarea acordurilor comerciale dacă acestea protejează producătorii noștri europeni și asigură egalitatea de tratament”, a spus el.