Macron, optimist după discuţiile purtate cu Putin şi Zelenski: „De-acum încolo este posibil un progres în negocierile de pace” dintre Ucraina şi Rusia

Emmanuel Macron la conferinţa de presă cu Volodimir Zelenski FOTO EPA-EFE

Preşedintele francez Emmanuel Macron a apreciat marţi, la Kiev, într-o conferinţă de presă comună cu omologul său ucrainean Volodimir Zeleski, că „de-acum încolo este posibil un progres în negocierile de pace” dintre Moscova şi Kiev, transmite AFP, potrivit news.ro.

După mai bine de cinci ore de discuţii, luni seara, la Kremlin, cu preşedintele rus Vladimir Putin şi alte trei ore de discuţii, marţi, la Kiev, cu Volodimir Zelenski, liderul de la Elysee a dat asigurări că există „soluţii concrete practice” în vederea unei dezescaladări în criza ruso-ucraineană.

„Ne aşteptăm să purtăm foarte curând negocieri între liderii (ţărilor, n. red.) din formatul Normandia”, a anunţat la rândul său Zelenski, referindu-se la un mecanism de soluţionare diplomatică a războiului din Donbas din care fac parte Ucraina, Rusia, Franţa şi Germania.

Occidentul este îngrijorat de prespectiva unei invazii a Rusiei în Ucraina, în condiţiile în care armata rusă a comasat peste 100.000 de soldaţi la graniţa cu ţara vecină. În acest context, europenii, care se confruntă cu una dintre cele mai grave crize geopolitice de la sfârşitul Războiului Rece, acum 30 de ani, şi-au intensificat contactele diplomatice.

Emmanuel Macrom, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene (UE), a efectuat luni o vizită la Moscova, unde a participat la o întâlnire de cinci ore cu Vladimir Putin.

„Am obţinut să nu aibă loc o degradare şi nici o escaladare”, le-a declarat şeful statului francez jurnaliştilor prezenţi la bordul avionului cu care s-a deplasat de la Moscova la Kiev.

„Era vorba, în ceea ce mă priveşte, să blochez jocul pentru a împiedica o escaladare şi să deschid perspective noi. Acest obiectiv, în ceea ce mă priveşte, a fost îndeplinit”, a nuanţat el, adăugând că a constatat că omologul său rus era „hotărât, destul de sigur pe el şi avansează cu logica sa”.

Macron a anunţat încă de luni seara că a primit asigurări de la Putin cu privire la „stabilitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”.

La rândul său, Vladimir Putin a declarat că „unele dintre ideile” lui Macron ar putea „pune bazele unor progrese comune” şi că urmează să discute din nou cu şeful statului francez în urma vizitei acestuia în Ucraina.

Turneul diplomatic al lui Macron continuă marţi seara la Berlin, unde preşedintele francez se va întâlni cu cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele polonez Andrzej Duda. Scholz tocmai s-a întors dintr-o vizită de la Washington, unde a fost primit de preşedintele Joe Biden.

Însă intenţiile reale ale lui Vladimir Putin rămân necunoscute. El nu a spus absolut nimic luni despre trupele ruse desfăşurate la frontiera cu Ucraina. În schimb, a pretins din nou garanţii de securitate, prezentate drept condiţii în vederea dezescaladării.

Potrivit preşedinţiei franceze, Putin a acceptat să examineze propunerile lui Macron.

Aceste propuneri constau într-un angajament al ambelor părţi de a nu promova iniţiative militare, anunţarea unui dialog cu privire la dispozitivul militar rus, negocieri de pace în războiul din Ucraina şi lansarea unui dialog strategic.

Rusia s-ar angaja, de asemenea, să-şi retragă trupelor din Belarus după încheierea manevrelor militare prevăzute în februarie.

Moscova a anexat o parte a Ucrainei, în 2014, şi anume peninsula Crimeea. Din acelaşi an, separatiştii proruşi din Donbas susţinuţi de Moscova se află în război cu forţe ucrainene, un conflict militar soldat cu peste 13.000 de morţi până acum.

„Liniile roşii” ale Kievului

Preşedintele francez este primul lider occidental de prim-plan care s-a întâlnit cu Vladimir Putin de la agravarea tensiunilor în jurul crizei ruso-ucrainene, în noiembrie-decembrie anul trecut.

O convingere a Kievului să accepte compromisuri, foarte nepopulare, se anunţă dificilă, notează AFP.

Şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba a insistat luni asupra a „trei linii roşii” - şi anume niciun compromis privind integritatea teritorială a Ucrainei, fără negocieri directe cu separatiştii din Donbas şi fără vreun amestec în politica externă a Kievului.

Putin a apreciat, imediat, că negocierile se anunţau „nu tocmai uşoare”.

Atât Statele Unite, cât şi Uniunea Europeană au avertizat că un nou atac al Rusiei împotriva Ucrainei va avea consecinţe teribile pentru agresor.

Joe Biden a ţinut să sublinieze, după întâlnirea cu Olaf Scholz, că un asemenea agresiune militară ar însemna „sfârşitul” controversatului gazoduct Nord Stream 2, menit livrării de gaze direct din Rusia către Germania via Marea Baltică.

Statele Unite, Germania şi Regatul Unit au trimis întăriri militare pe flancul estic al NATO, ca efort de disuasiune a unui aventurism militar al lui Putin împotriva unei ţări europene.

Ucraina prevede, la rândul său, vaste manevre militare pe teritoriul său, în perioada 10-20 februarie, cu drone de luptă achiziţionate din Turcia şi rachete antitanc livrate de Statele Unte şi Marea Britanie. Aceste manevre vor avea loc în paralel cu exerciţiile ruso-belaruse Union Resolve 2022.

„Noi nu putem recompensa, şi deci încuraja, o diplomaţie care se bazează pe forţă, iar o dezescaladare din partea Rusiei este, aşadar, condiţia necesară unui dialog rodnic”, a declarat premierul britanic Boris Johnson într-un interviu acordat pentru „The Times”.