Liderii UE, prima întâlnire după europarlamentare. Încep negocierile pentru nominalizarea şefilor principalelor instituţii europene

Lideri ai Uniunii Europene, la Bruxelles

Şefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene se reunesc marţi, la Bruxelles, pentru a analiza rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 mai şi pentru a începe procesul de desemnare a şefilor principalelor instituţii ale UE.

Funcţiile vizate sunt cele de preşedinte al Comisiei Europene, preşedinte al Parlamentului European, Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) şi, nu în ultimul rând, preşedinte al Consiliului European, funcţie deţinută actualmente de polonezul Donald Tusk.

Negocierile vor fi cu atât mai dificile cu cât în urma scrutinului din 23-26 mai a rezultat un Parlament European extrem de heterogen, în care se remarcă ascensiunea liberalilor ca al treilea grup politic.

La summitul de marţi nu este de aşteptat coagularea unui consens asupra unui nume pentru preşedinţia Comisia Europene, dar Donald Tusk va primi probabil un mandat pentru consultări viitoare, pe care speră să le încheie în luna iunie.

Potrivit Tratatului de la Lisabona, statele membre vor trebui să numească un candidat pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, în conformitate cu rezultatele alegerilor europene.

Parlamentul European trebuie să-şi dea acordul asupra noului preşedinte al Comisiei Europene prin majoritate absolută a voturilor (jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor). În cazul în care candidatul nu obţine majoritatea necesară, statele membre trebuie să propună un alt candidat în termen de o lună, Consiliul European hotărând cu majoritate calificată. 

Consultări Macron-Sanchez-Merkel

Primul ministru interimar al Spaniei, Pedro Sanchez, s-a întâlnit luni, la Paris, cu preşedintele francez Emmanuel Macron, pentru a discuta despre rezultatele alegerilor parlamentare europene, a anunţat cabinetul lui Sanchez, relatează Reuters.

 În timpul unei cine care a avut loc la Palatul Elysee, cei doi lideri au discutat despre alocarea principalelor funcţii în parlament şi despre respingerea forţelor de extremă dreaptă, a transmis acesta..

"Ei au analizat, de asemenea, reînnoirea instituţională şi sunt de acord că noile posturi trebuie să reflecte noua majoritate din Parlamentul European", potrivit unui comunicat al cabinetului premierului spaniol.

Partidul Socialist al lui Sanchez (PSOE) a terminat pe prima poziţie în alegerile europene din Spania. Partidul de extremă-dreapta condus de Marine Le Pen Adunarea Naţională a câştigat majoritatea voturilor în Franţa, dar diferenţa faţă de partidul liberal al lui Macron este redusă.

După alegerile de duminică, coaliţia formată din Partidul Popular European Conservator şi socialişti nu mai are majoritate în Parlamentul European, ceea ce înseamnă că ar putea fi nevoiţi să se bazeze pe liberali.

Liderul francez a avut, luni, o conversaţie telefonică cu Angela Merkel care i-a spus că Germania continuă să sprijine mecanismul "Spitzenkandidat".

Merkel a solicitat Uniunii Europene să decidă rapid în privinţa persoanei care va fi nominalizată pentru ocuparea postului de preşedinte al CE. "Dorim să găsim o soluţie cât mai curând posibil având în vedere că Parlamentul European se va reuni la începutul lunii iunie şi ar fi în mod natural de dorit să avem până atunci o propunere din partea Consiliului European", a declarat luni şefa executivului de la Berlin în cadrul unei conferinţe de presă.

Liderul german a mai spus că partidul său şi partenerii de coaliţie sprijină sistemul "Spitzenkandidat", prin care este desemnat candidatul selecţionat de partidul câştigător înaintea desfăşurării scrutinului europarlamentar. Formaţiunea Angelei Merkle, CDU, care face parte din grupul popularilor europeni, îl susţine pe Manfred Weber pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene. 

Şi preşedintele Macron doreşte un acord rapid în privinţa nominalizării candidatului pentru funcţia de preşedinte al CE,"în mod ideal în iunie", deşi şeful statului francez susţine că sistemul "Spitzenkandidat" nu ar trebui să fie unul automat, potrivit declaraţiilor unui oficial al administraţiei prezidenţiale.

Partidul preşedintelui francez, Republica în Marş, a declarat în mod repetat că se opune procesului "Spitzenkandidat" şi zilele trecute a spus că fostul negociator penntru Brexit al UE, francezul Michel Barnier ar fi un bun şef al Executivului european.

Macron este încrezător că se poate ajunge la un acord din partea unei majorităţi a statelor membre în privinţa începerii discuţiilor privind nominalizarea preşedintelui viitoarei Comisii, potrivit sursei citate.

Cel de-al treilea grup politic ca mărime din Parlamentul European, ALDE&R (liberalii de centru, familie politică din care face parte partidul lui Emmanuel Macron), trebuie să facă parte din procesul de selecţie, i-a transmis preşedintele francez şi Angelei Merkel.

Aşa-numitul sistem al "Spitzenkandidaten" (candidaţi de vârf) a fost introdus în 2014, într-un efort de a impulsiona participarea votanţilor la procesul electoral, scopul său fiind acela de a decide cine preia postul de preşedinte al CE. În cadrul UE însă, acest sistem nu se bucură de un sprijin unanim.