Letonia: un paradis fiscal care intră, de astăzi, în zona euro
0Micul stat baltic a devenit, de la 1 ianuarie, cel de-al 18 membru al zonei euro. Tot astăzi intră însă în vigoare şi noul cod fiscal al Letoniei, gândit şi elaborat cu un singur scop: să transforme ţara într-un paradis fiscal precum erau Cipru, Malta şi Irlanda.
Letonia este pregătită pentru a intra în zona euro, dar este zona euro pregătită pentru a primi Letonia? De astăzi, uniunea monetară numără 18 membri. Latul, moneda naţională a Letoniei, va mai circula pentru încă două săptămâni, în paralel cu euro, pentru a permite o retragere ordonată din circulaţie a monedelor şi banconotelor care vor deveni istorie.
Zona euro ajunge astfel să aibă 333 de milioane de cetăţeni din totalul de 507 milioane ai Uniunii Europene.
Însă noul membru n-a fost primit cu braţele deschise de întregul bloc euro.
„În loc să eliminăm paradisurile fiscale notorii, acceptăm intrarea încă unuia în zona euro”, explică Sven Giegold, expert financiar şi membru al Parlamentului European din partea Partidului Verde din Germania.Aderarea Letoniei la zona euro poate să destabilizeze întreaga economie europeană, nota publicaţia germană „Der Spiegel”.
Aceasta pentru că, de astăzi, micul stat baltic a implementat un nou cadru fiscal prin care vrea să atragă investitori, oameni de afaceri şi companiigraţie impozitelor scăzute şi legilor „prietenoase”.
Reformele adoptate la Riga au fost gândite astfel încât să transforme Letonia în noul paradis fiscal din zona euro, după ce criza economică şi înăsprirea reglementărilor au făcut ca Irlanda, Malta şi Cipru să-şi piardă acest statut.
Impozitul profit aplicat în Letonia este de numai 15%, mult mai scăzută faţă de media de 23,5% înregistrată la nivel comunitar. În zona euro, doar Cipru şi Irlanda au rate mai mici pentru impozitul de profit, respectiv 12,5% în ambele state.
Însă sistemele bancare din aceste ţări s-au prăbuşit, iar Nicosia şi Ankara au avut nevoie de împrumuturi de urgenţă de la UE şi FMI pentru a evita colapsul economiilor naţionale.
Iar de la începutul lui 2013, Letonia a devenit mult mai prietenoasă cu societăţile de tip holding. Câştigurile de capital obţinute de aceste peste hotare nu sunt impozitate, iar trasferarea acestui tip de profit din ţară nu este taxat în niciun fel.
De la 1 ianuarie 2014, aceste societăţi nu vor mai plăti nici impozit pe câştigurile din dobânzi şi taxe pentru licenţele internaţionale pe care le deţin.
Un astfel de cadru fiscal nu doar nu doar că permite străinilor să-şi ţină banii în Letonia fără a desfăşura afaceri aici, ci facilitează totodată şi transferul de bani din paradisuri fiscale din afara UE, precum Insulele Cayman, în interiorul spaţiului comunitar.
Aproape 40% dintre letoni nu voiau să intre în zona euro
Potrivit celor mai recente sondaje, 38% dintre letoni nu sunt de acord cu intrarea în zona euro, în primul rând din cauza ratei ridicate a şomajului şi a deficitelor bugetare uriaşe ale statelor membre.
Problemele economice şi lipsa de încredere au determinat în ultimii doi ani mai multe state comunitare să-şi amâne pe termen nedefinit planurile de a intra în zona euro. Este şi cazul României, care avea ca obiectiv aderarea în 2015.
Premierul leton, Vladis Dombrovskis, a declarat că, din punct de vedere monetar, decizia Letoniei de a duce la bun sfârşit intenţia de a deveni parte din zona euro este cât se poate de logică, mai ales după atacurile speculative la adresa monedei naţionale.
În ceea ce priveşte reticenţa populaţiei, Dombrovskis este convins că aceasta va scădea. „Partidul nostru aflat la guvernare a promis în campania electorală aderarea la zona euro în ianuarie 2014. Am fost aleşi în două rânduri de legislative şi în baza acestei promisiuni, aşa că nu facem altceva decât să ne ţinem de cuvânt”, a adăugat el.
Scădere economică de 18%
Letonia a suferit una dintre cele mai mari contracţii economice din UE la izbucnirea criezei. Deşi înainte de aceasta statul se aştepta la creştere economică, din cauza crizei mondiale Produl Intern Brut al Letoniei s-a contractat cu 17,7%. Guvernul de la Riga a apelat însă la un program dur de austeritate pentru a-şi redresa finanţele şi pentru a impulsiona economia. Printre măsurile aplicate se numără introducerea unei noi taxe pe proprietăţi, tăierea cheltuielilor bugetare cu 1,4 miliarde de euro şi tăierea salariilor din sectorul public.
Totodată, a fost introdus impozitul progresiv pe venit, majorând cota pentru persoanele cu venituri ridicate. Contribuţiile sociale au fost majorate, la fel şi TVA de la 20% la 22%, însă a fost redusă cu un punct procentual în 2012.
Măsurile dure au determinat Fondul Monetar Internaţional să avertizeze Letonia să nu exagereze cu austeritatea, un discurs adoptat în ultimul an de Fond după ce, de la începutul crizei, a fost principalul susţinător al tăierilor.
Programul a reuşit însă să salveze economia letonă, despre care analiştii estimează acum că va înregistra o creştere de 3,7% în 2013, care o va plasa într-un loc fruntaş în UE.
„Atunci când Letonia a fost cuprinsă de criză, faptul că nu foloseam euro a fost parte a problemei, nu parte a soluţiei. În afară de a ne confrunta cu toate problemele structurale din propria economie, a trebuit în acelaşi timp să ne apărăm moneda de atacurile speculative, iar asta a costat economia”, a explicat premierul leton.
Condiţiile necesare intrării în zona euro presupun ca rata inflaţiei din statul-candidat să fie cu cel mult 1,5 puncte procentuale mai mare decât media celor mai performante state din UE, deficitul bugetar al acestuia să nu depăşească 3% din PIB, cursul euro în raport cu moneda naţională să fie fix timp de doi ani, iar dobânzile nominale pe termen lung să fie cu cel mult două puncte procentuale mai mari decât cele aplicate de cele trei state din UE cu cea mai mică inflaţie.
CITEŞTE MAI MULT
Lumea offshore: umbrele unei industrii înfloritoare
O anchetă internaţională a jurnaliştilor de la ”The Guardian”, BBC şi Consorţiul Internaţional pentru Investigaţii Jurnalistice a scos la lumină oamenii din spatele unei reţele extinse de companii globale, care încurajează evaziunea fiscală şi ascunderea unor bunuri.
INFOGRAFIE Europa pune tunurile pe statele-paradisuri fiscale
Comisia Europeană face eforturi pentru a înăspri legislaţia astfel încât blocul comunitar să fie protejat mai bine în faţa politicilor marilor companii de a-şi muta artificial o bună parte din profituri în paradisuri fiscale. Din cauza acestor practici, guvernele din UE pierd anual aproximativ 60 de miliarde de euro.
Paradisurile fiscale ale Europei, pe ducă. Ce mai rămâne în urma crizei şi a competiţiei cu Asia
În ciuda zecilor de ani în care au respectat principiul secretului bancar, paradisurile fiscale din Europa sunt în pericol de a-şi pierde statutul şi, prin urmare, clienţii. Înăsprirea regimurilor fiscale, controalele tot mai dese pentru aducerea de bani la buget şi competiţia făcută de statele din Asia ameninţă acum ţări invidiate precum Lichtenstein, Monaco şi Elveţia.
Cum evită Amazon să plătească impozite în valoare de sute de milioane de dolari
Decizia de a declara sediul companiei în Luxemburg a permis celor de la Amazon să nu plătească guvernelor europene şi celui american taxe şi impozite în valoare de sute de milioane de dolari.
Cele mai mari companii de contabilitate din lume, acuzate de escrocherie de parlamentarii britanici
Deloitte, Ernst & Young, KPMG şi PricewaterhouseCoopers au furnizat contabili de top guvernului britanic pentru a ajuta la elaborarea legislaţiei fiscale. Acum, aceiaşi contabili şi aceleaşi firme oferă consultanţă companiilor multinaţionale şi altor clienţi individuali despre cum pot evita plata impozitelor în Marea Britanie.
Parlamentul britanic: Google a evitat cu agresivitate plata impozitelor
Google Inc. a evitat cu agresivitate plata impozitului pe profit în Marea Britanie, se arată într-un raport al unui comitet din Parlamentul de la Londra. Controversele privind strategia pe care gigantul online o foloseşte pentru a ocoli plata taxelor durează deja de mai mulţi ani. „Se numeşte capitalism şi suntem mândri de asta”, declara la sfârşitul anului trecut Eric Schmidt, preledintele Google, despre aceste acuzaţii.
Eric Schmidt, preşedintele Google, a declarat că este „foarte mândru” de sistemul folosit de companie pentru a evita plata unor impozite în valoare de sute de milioane de dolari.
Cadrul fiscal mondial are nevoie de reforme ample, însă o astfel de iniţiativă nu poate fi finalizată sau măcar discutată pe îndelete în doar două zile. Astfel, liderii statelor din grupul G8, reuniţi luni şi marţi în Irlanda de Nord, trebuie să-şi continue eforturile şi după încheierea summitului, avertizează boardul editorial al publicaţiei de business „Financial Times”.
Se încarcă comentariile...
