Kievul își pregătește defensiva: „Fie vom fi ocupați, fie nu, fie vom trăi, fie vom fi uciși”

La 21 de luni de la declanșarea războiului în Ucraina, predomină tacticile specifice Primul Război Mondial cu lupte în tranșee, dar în care sunt prezente și tehnologiile de ultimă oră precum dronele, în timp ce avantajul e dat de capacitatea de a inova, scrie Kyiv Independent.

Soldați ucraineni pe front FOTO PROFIMEDIA

„Dacă vrei să trăiești, sapă”, obișnuiesc să amintească mereu soldații ucraineni din prima line. Este un sfat care, totuși, în circumstanțele actuale, nu mai este valabil doar pentru fiecare soldat în parte, ci a devenit imperios pentru întreaga țară.

În faza actuală a ostilităților, întrebarea este: oare Kievul nu s-a decis prea târziu să construiască fortificații?

Rusia și Ucraina plonjează într-o campanie de iarnă ce se anunță cel puțin la fel de brutală ca cea de anul trecut, și totuși, de data asta, forțele ruse sunt cele care au luat inițiativa pe o porțiune întinsă a frontului estic și, după toate aparențele, există o mare probabilitate să o și mențină în viitorul apropiat.

Pe măsură ce Ucraina se confrunta cu tensiuni politice interne, amenințarea de epuizare a ajutorului militar occidental și conștientizarea faptului că contraofensiva din vară s-a soldat cu un eșec strategic, au început să apară întrebări cu privire la pregătirea efectivă a forțelor pentru o luptă defensivă de lungă durată.

Astfel, la 24 noiembrie, vicepremierul și ministrul transformării digitale, Mihailo Fedorov, a anunțat crearea unui nou grup de lucru, împreună cu ministrul apărării, Rustem Umerov, pentru a „coordona eforturile tuturor autorităților și ale armatei în materie de construcție de fortificații”.

Șase zile mai târziu, președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Umerov și cu alți oficiali în regiunea Zaporojie pentru a discuta despre construirea de fortificații, cu accent pe sectoarele critice ale liniei frontului, precum și pe frontiera cu Belarus. Ministerul Apărării a confirmat într-un comunicat scris pentru Kyiv Independent că planurile au în vedere fortificații de-a lungul întregii linii de contact.

„De-a lungul aproape întregii linii de front unde ne aflăm noi (forțele ucrainene) acum, stăm acolo de nu mai puțin de jumătate de an...și, dintr-o dată, comandantul suprem al armatei (Zelenski) pare să se trezească și să propună construirea de fortificații. Unde a fost în tot acest timp?”, a observat pentru Kyiv Independent Viktor Kivliuk, colonel ucrainean în retragere și expert la think tank-ul Center for Defense Strategies.

Apărare strategică

Anunțată prin lansarea dramatică a unei ofensive pe scară largă asupra orașului Avdiivka la începutul lunii octombrie, Ucraina a intrat în campania de iarnă direct în defensivă.

Deși Avdiivka rămâne un punct fierbinte, între timp noi asalturi au fost declanșate în alte sectoare, mai ales în jurul Marinka și Bahmut, unde forțele rusești au obținut câștiguri semnificative pentru prima dată în ultimele luni.

În stilul cunoscut, Kievul nu a declarat contraofensiva sa încheiată în mod oficial. Totuși, realitatea de pe teren este greu de negat.

Într-un interviu acordat la 1 decembrie serviciului ucrainean al BBC, fostul șef al Statului Major General ucrainean Viktor Mujenko a cerut Kievului să facă o tranziție la apărarea strategică, să își regrupeze și să își conserve forțele în timp ce reține avansul inamicului.

„Trebuie să reformăm frontul. Trebuie să creăm o rezervă puternică, nu numai din punct de vedere cantitativ, ci și calitativ”, a propus el.

„În acest moment, nu putem avansa nicăieri, tot ceea ce se întâmplă este la o scară atât de mică încât este limpede că nu va duce nici la victorie, nici la eliberarea teritoriului ucrainean. Avem nevoie de o pauză”, a subliniat Kivliuk.

Având în vedere situația, „existența unor linii de apărare pregătite în prealabil și bine construite este de o importanță critică pentru apărarea Ucrainei în ansamblu”, a precizat Kivliuk.

Soldații ucraineni care luptă în punctele fierbinți de pe front au raportat un eșec comun al comandamentului de a pregăti chiar și cele mai elementare linii de tranșee de rezervă în spatele pozițiilor din prima linie.

Aceste probleme au fost raportate pentru Kyiv Independent de mai mulți soldați pe flancurile Avdiivka, unde, în pofida pierderilor grele, forțele rusești au reușit totuși să avanseze câțiva kilometri în unele zone.

Nici mai la nord, la Bahmut, lucrurile nu stau prea diferit, potrivit unui comandant superior de artilerie detașat în apropierea orașului, care a cerut să nu i se dezvăluie identitatea.

„Nici pozițiile fortificate, nici linia a doua nu sunt pregătite corespunzător, cum nu sunt nici satele care în viitorul apropiat ar putea fi cuprinse de ostilități active. În momentul în care rușii iau cu asalt tranșeele, băieții noștri nu au unde să se retragă și nu există poziții pe care să le ocupe; ei trebuie să sape tranșee sub focul mitralierelor și al lunetiștilor, ca să nu mai vorbim de bombardamentele de artilerie”, a explicat el.

Potrivit acestui comandant ucrainean, chiar și atunci când este transmis ordinul de a săpa, unitățile, cu efectivele și resursele lor de multe ori insuficiente, nu sunt capabile să îl execute.

„Ordinul este dat de comandantul de sector, repetat de comandantul batalionului și ar trebui executat de companie cu oamenii săi, doar că abia dacă există suficienți oameni sau geniști pentru a ocupa prima linie, darămite pentru a o săpa a doua”, a punctat el.

Lecții dureroase

Campania ucraineană din vară și din toamnă a fost definită de eșecul mult-așteptatei contraofensive ucrainene de a obține câștiguri teritoriale semnificative din punct de vedere strategic.

Potrivit surselor Washington Post, vina pentru acest eșec a fost împărțit între Kiev și Washington.

Dincolo de greșelile făcute în planificarea și executarea contraofensivei, un fapt a fost de netăgăduit: rețeaua vastă de linii defensive construite special de Rusia în sudul Ucrainei își făcuse treaba.

Așteptând o contraofensivă ucraineană pe scară largă anunțată, Rusia s-a pregătit cu luni înainte, imagini din satelit cu șanțuri antitanc, sisteme de tranșee și rânduri de „dinți de dragon” începând să apară în primele luni ale anului 2023.

Angajând cantități masive de resurse, Rusia a continuat să-și extindă linia de apărări fortificate, care a fost numită după generalul Serghei Surovikin, până când a fost lansată în cele din urmă contraofensiva ucraineană, în iunie.

În conformitate cu doctrina militară sovietică privind „apărarea în adâncime”, au fost construite două linii principale la o distanță de 10-15 kilometri una de alta, în spatele liniei de contact, la rândul ei apărată de kilometri de câmpuri de mine dense.

După ce au ajuns la prima dintre aceste linii, la sfârșitul lunii august, soldații ucrainenii au relatat pentru Kyiv Independent că au dat peste rețele de tuneluri și buncăre întărite cu beton, care nu fuseseră detectate de sateliți.

Decizie întârziată

Perioada lungă în care Kievul nu a acționat în această privință are mai multe explicații plauzibile.

În primul rând, mesajul public al Ucrainei - și în special al lui Zelenski – gravitează încă în jurul intenției de neclintit de a avansa și de a elibera restul teritoriilor ocupate. În cadrul acestei narațiuni, optica construirii unor fortificații extinse de-a lungul liniei de contact existente evocă un fel de recunoaștere a înfrângerii; nu doar în ceea ce privește contraofensiva din acest an, ci și cele ipotetice din viitor.

În schimb, construirea unor linii de apărare în spatele liniei frontului, la zeci de kilometri distanță, așa cum a făcut Rusia, alimentează așteptări cât se poate de neplăcute privind noi câștiguri majore ale inamicului în viitor, în care orașe din prima linie, precum Ceasiv Iar, Toretsk sau chiar Kupiansk, ar putea fi pierdute.

Un alt motiv vehiculat este lipsa unei coordonări și a unei responsabilități clare pentru o sarcină de o asemenea anvergură, care depășește granițele dintre conducerea militară și cea civilă a Ucrainei, în condițiile relatărilor privind tensiunile dintre Zelenski și comandantul-șef al armatei Valeri Zalujnîi care continuă să mocnească.

„Cred că abia acum oficialii de top ai țării au început să realizeze dezastrul în care se află Ucraina în acest moment”, a apreciat Iuri Nikolov, șeful proiectului media de investigație Nași Hroși („Banii noștri„). „Firește, este mai bine mai târziu decât niciodată, dar la prima vedere nu arată bine”, a adăugat el.

În declarația sa, Ministerul Apărării a precizat că decizia înființării grupului de lucru a fost luată de Zelenski și pusă în aplicare de cabinetul de miniștri.

„După toate aparențele unele persoane din structura guvernamentală au examinat cu atenție dinamica din linia întâi și au luat ele însele inițiativa de a face acest lucru”, a subliniat Nikolov, „iar în acest caz a fost Fedorov împreună cu ministerele Apărării și Infrastructurii”.

„Lucrăm la reducerea timpului de la momentul luării deciziei până la construirea fortificațiilor”, a arătat în comunicatul său pentru Kyiv Independent Ministerul ucrainean al Apărării.

Potrivit Ministerului Apărării, proiectarea fortificațiilor va urma doctrina existentă, modificată pentru a fi mai bine pregătită pentru noile provocări ale acestui război.

„Sunt aprobate forme și modele tipice de adăposturi și structuri de foc utilizate pe linia de apărare", a precizat ministerul. „În plus, lucrările sunt modernizate și îmbunătățite pentru o mai bună protecție împotriva utilizării de către inamic a munițiilor termobarice, a dronelor FPV și a munițiilor cu dispersie."

Dar, dincolo de design, sarcina în sine prezintă provocări formidabile pentru Kiev.

Cu iarna abia la început, solul înghețat și tare face ca lucrările de excavare să fie mult mai laborioase, în special pozițiile din primă linie care sunt săpate manual.

„Iarna, săparea unui șanț este aproape imposibilă, pământul este tare, nu poți folosi târnăcoape, iar tractorul nu trece”, a declarat comandantul de lângă Bahmut. „Tot ce poți face este să ocupi ruinele clădirilor, dacă există, sau să sapi în interiorul găurilor de obuze existente”.

Întreprinderile private au oferit finanțare pentru faza inițială a construcției, a adăugat Fedorov în postarea sa, fără a preciza câte fonduri au fost strânse sau cum vor fi finanțate lucrările dincolo de acest punct.

Având în vedere că o apărare solidă ca o stâncă este crucială pentru schimbarea norocului Ucrainei în războiul din 2024 și dincolo de acesta, miza acestui nou proiect nu ar putea fi mai mare.

„Noi (Ucraina) fie vom fi ocupați, fie nu, fie vom trăi, fie vom fi uciși”, a observat Nikolov.

„Atâta timp cât nu am fost uciși, trebuie să facem ceva pentru a ne salva. Dacă cineva nu face ceea ce ar trebui să facă, dar altcineva este pregătit să o facă, trebuie să îl ajuți și să nu îi stai în cale”, a conchis el.