Insula care a devenit un refugiu pentru israelieni după atacul Hamas
0În luna care a trecut de la izbucnirea conflictului, tot mai multe familii din Israel au ajuns în Cipru, multe dintre ele fiind împinse de teama represaliilor în urma contraatacului feroce al armatei israeliene împotriva Hamas în Gaza, conform publicației theguardian.
În vremuri mai liniștite, clădirea de patru etaje care găzduiește centrul comunității evreiești din inima orașului Larnaca este o oază de pace.
Dacă vizitatorii trec pe acolo, de obicei o fac pentru a se ruga, pentru a se bucura de mâncarea tradițională sau pentru a afla mai multe despre lagărele de detenție administrate de britanici, în care peste 53.000 de supraviețuitori ai Holocaustului au fost internați în Cipru între 1946 și începutul anului 1949, când ultimii 10.000 au fost evacuați în noul stat israelian.
Dar în aceste zile, ca loc de refugiu pentru mii de persoane care fug din țară în urma atacului Hamas din 7 octombrie, centrul a intrat în “modul de criză”, coridoarele și spațiile de recreere ale acestuia fiind pline de evacuați, unii tineri, alții bătrâni, dar toți legați de dorința comună de a căuta alinare pe o insulă aflată la doar 40 de minute de zbor.
"În jur de 1.000 de persoane sosesc în fiecare zi", a declarat Arie Zeev Raskin, rabinul șef al insulei, în biroul său cu cărți din centru. "Mai mult de 16.000 de persoane au sosit acum în Cipru în căutarea liniștii sufletești din acea zi teribilă", a spus el despre incursiunea fără precedent a militanților islamiști din Gaza, care avea să se soldeze cu 1.200 de morți, peste 240 de ostatici și să propulseze regiunea într-o nouă vărsare de sânge.
Ciprioții se dovedesc a fi o gazdă empatică și primitoare
Măsurile de retorsiune ale armatei israeliene au dus la moartea până în prezent a peste 11.000 de palestinieni, potrivit ministerului sănătății condus de Hamas, și a lăsat nenumărați răniți.
Dar Rashi, care s-a stabilit pentru prima dată pe insulă atunci când sentimentul popular era net mai pro-palestinian, a declarat că sosirea israelienilor nu a fost în toate direcțiile. Rezerviștii stabiliți în străinătate care au răspuns la apelul la arme al lui Benjamin Netanyahu au tranzitat, de asemenea, Cipru în timp ce se îndreptau în direcția opusă.
"Aș putea scrie o carte despre ceea ce am văzut, acte de generozitate incredibilă din partea ciprioților, acte pe care nu le-am văzut în toți acești ultimi 20 de ani la un loc.", a mai spus acesta.
Alte persoane care doresc să fie eliberate zboară și ele. "Aveam nevoie să ne îndepărtăm de tot zgomotul, de rachete, de lupte, așa că eu și prietenii mei am zburat pentru a petrece cinci zile în Ayia Napa", a declarat Israel Pertz, în vârstă de 23 de ani, referindu-se la stațiunea din sudul insulei, în timp ce aștepta să se îmbarce în avionul de întoarcere acasă pe aeroportul din Larnaca. "Ne simțim în siguranță aici".
Nu numai israelienii au sosit în Cipru în ultimele săptămâni
Pe fondul temerilor tot mai mari legate de extinderea conflagrației, ambasadele occidentale din Nicosia, capitala națiunii divizată de război, au fost, de asemenea, în regim de urgență, în așteptarea faptului că insula strategică din Marea Mediterană va deveni din nou un centru de evacuare și un centru nevralgic pentru distribuirea de ajutor umanitar. În 2006, cel mai estic stat membru al UE a acționat ca punct de tranzit pentru peste 30.000 de cetățeni străini care fugeau de războiul din Liban, un rol reluat atunci când mii de posesori de pașapoarte britanice au fost transportați pe calea aerului din Sudan în această țară la începutul acestui an.
Ministrul de externe, Constantinos Kombos, a evocat spectrul evacuării în Cipru a peste 100.000 de persoane din Liban și din alte părți ale regiunii, în cazul escaladării conflictului. Adresându-se deputaților, el a declarat că peste 1.000 de bărbați, femei și copii din 35 de țări au fost aduși pe insulă începând cu 7 octombrie.
Trupele SAS și alte forțe speciale din Germania și Olanda au fost plasate în așteptare în bazele militare pe care Marea Britanie le păstrează în fosta sa colonie. Se crede că echipele de elită sunt specializate în misiuni de salvare a ostaticilor.
"Cipru s-a dovedit a fi un refugiu sigur, ochiul furtunii atunci când în altă parte regiunea este în flăcări", a declarat profesorul Hubert Faustmann, care predă istorie și științe politice la Universitatea din Nicosia. "Dar schimbarea jocului ar putea fi dacă un număr mare de refugiați din Siria și Liban fug în Cipru, nu sunt acceptați de alte state membre ale UE și, în cele din urmă, rămân blocați aici. Un adevărat război ar putea aduce un adevărat haos pe insulă."
La fel ca Atena, abordarea Nicosiei a fost ani de zile mai mult pro-arabă decât pro-israeliană. De atunci, o schimbare radicală provocată de deteriorarea relațiilor dintre Israel și Turcia și de descoperirea unor rezerve de gaz în largul coastelor israeliene a deschis calea unor legături mai strânse și a unei alianțe energetice care a devenit din ce în ce mai puternică.
Președintele cipriot, Nikos Christodoulides, și premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, au denunțat rapid atacurile Hamas, susținând în același timp în mod public dreptul Israelului la autoapărare.
Liderii ciprioți preocupați de siguranța civililor din Gaza
Dar cei doi lideri au încercat, de asemenea, să găsească un echilibru diplomatic. Din ce în ce mai mult, Mitsotakis și-a exprimat îngrijorarea cu privire la măsura în care civili nevinovați au fost uciși, răniți sau strămutați în urma bombardamentelor israeliene din Gaza. Săptămâna trecută, premierul grec a declarat că guvernul său lucrează la crearea unui coridor umanitar maritim către fâșia de coastă asediată din Cipru, cu scopul de a trimite "un flux susținut, sigur și de mare volum de asistență umanitară către Gaza pe termen imediat, mediu și lung".
Oficialii spun că transporturile ar putea fi trimise din Limassol, principalul port al țării, către Gaza, aflată la doar 410 kilometri distanță, imediat ce va exista o pauză în timpul luptelor și dacă situația de pe teren va permite acest lucru.
"Cipru, în virtutea geografiei sale, are un rol critic de jucat", a declarat Ian Lesser, vicepreședintele fondului German Marshall SUA, cu sediul la Bruxelles, în timpul unei vizite pe insulă miercuri. "Dacă UE dorește cu adevărat să devină un actor geopolitic mai important, testul major va fi aici, în estul Mediteranei."
Se încarcă comentariile...
