INFOGRAFIE Vestul s-a împăcat cu ideea că Rusia înhaţă Crimeea

Occidentul joacă acum la intimidare pentru a descuraja Mosova să intre şi în partea de est a Ucrainei, unde se află populaţie rusofonă.

Criza ucraineană riscă să conducă la o soluţie dureroasă, cu care Occidentul nu este de acord, dar pe care ar putea să fie nevoit să o accepte: abandonarea Crimeei lui Vladimir Putin pentru a salva independenţa Ucrainei, comentează AFP. Niciuna dintre marile puteri nu pare pregătită să înfrunte Rusia pentru a apăra Crimeea, o regiune pe care liderul sovietic Nikita Hruşciov a desprins-o din Rusia în 1954 şi a „dat-o“ Ucrainei, în cadrul URSS.

„Occidentul poate să decidă să se uite în altă parte şi să se facă că nu vede ocuparea Crimeei, dar doar dacă Putin recunoaşte Guvernul ucrainean actual“, apreciază profesorul Aleksander Motil de la Universitatea Rutgers din Newark, în New Jersey. „Liderul de la Kremlin ar trebui să furnizeze garanţii foarte explicite Occidentului“, adaugă expertul , citat de AFP.

„Din nefericire, nimic din discursul sau acţiunea lui Putin nu permite să ne gândim că se va opri la Crimeea“, a adăugat el. James Nixey, un expert de la Chatham House din Londra, a apreciat, din contră, că Putin nu vrea să meargă mai departe. „Preşedintele rus şi-a atins deja obiectivul pe care-l viza“, iar „Crimeea este piedută“.

Spioni militari ruşi, infiltraţi în regiunea Kerson

Ministrul ucrainean interimar al Apărării Igor Teniuh a declarat că la graniţele de sud-est ale Ucrainei şi în Crimeea se află 220.000 de militari ruşi. El a mai spus că aceştia dispun de 1 800 de tancuri, peste 400 de elicoptere, 150 de avioane şi circa 60 de nave. În plus, serviciile speciale ucrainene au anunţat, ieri, că au arestat în regiunea Kerson (sud) o „patrulă de recunoaştere a armatei ruse“, venită din Crimeea pentru a strânge informaţii despre unităţile ucrainene din zonă, relatează AFP.

Grupul de recunoaştere, afirmă SBU într-un comunicat, a pătruns în regiune evitând punctele de control de la frontiera administrativă dintre Crimeea şi restul Ucrainei. Comandantul acestui grup este un ofiţer rus născut în 1981 şi originar din regiunea Riazan (200 de kilometri sud-est de Moscova), dar care folosea un paşaport ucrainean, pe numele Evgheni Arbuzov, născut în 1986, potrivit serviciilor speciale. Arestat fiind, el ar fi recunoscut, potrivit aceleiaşi surse, că a căutat informaţii despre barajele de control şi mobilizarea forţelor ucrainene.

În acest timp preşedintele interimar ucrainean, Oleksandr Turcinov, face  declaraţii pentru marile ziare şi agenţii de presă ca UE şi SUA să ajute Ucraina în faţa agresiunilor Rusiei, iar premierul interimar de la Kiev, Arseni Iaţeniuk, se află la Washington unde se va întîlni cu preşedintele american Barack Obama.

Trupele ruse pot ajunge la Kiev în câteva ore

Trupele ruse, care au desfăşurat aplicaţii militare ample în apropierea frontierei cu Ucraina, nu au revenit la bazele lor şi, dacă situaţia se va agrava, ar putea ajunge la Kiev în numai câteva ore, a avertizat miercuri secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Andrei Parubi, citat de agenţia EFE, preluată de agerpres.ro.

„Aceste trupe nu doar că nu s-au retras, dar în plus îşi sporesc capacităţile militare în apropierea graniţei“, a declarat oficialul ucrainean, care contrazice astfel asigurările Moscovei că respectivele trupe au revenit la baze după încheierea exerciţiilor militare.

Totodată, el a atenţionat că „situaţia este critică nu doar în peninsula Crimeea, ci şi de-a lungul întregii frontiere de nord-est a Ucrainei“. De fapt, dacă se pun în mişcare, unităţile ruse pot ajunge în numai câteva ore la Kiev“, estimează responsabilul ucrainean. El a adăugat însă că trupele ucrainene
„sunt distribuite în aşa fel încât pot respinge atacurile din orice direcţie“.

Preşedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, a declarat marţi că armata ucraineană nu va interveni în Crimeea, pentru că astfel graniţa de est ar rămâne descoperită. Anterior, însuşi ministrul ucrainean al apărării, Igor Teniuh, a afirmat că numai 6.000 de militari, din cei 41.000 ce alcătuiesc trupele terestre ucrainene, sunt pregătiţi de luptă.

UE trece la sancţiuni

Agenţia Reuters inotaeză că statele membre UE au ajuns, zilele acestea la un acord privind sancţiunile asupra Rusiei. Acestea includ măsuri împotriva celor care se fac responsabili de încălcarea suveranităţii Ucrainei, printre care se numără restricţii de călătorie şi îngheţarea activelor, potrivit unui proiect de document consulat de Reuters.

 Sursele europene, citate de agenţie, au precizat că preşedintele Vladimir Putin şi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nu vor fi pe lista celor vizaţi, pentru a rămâne deschise canalele de comunicare cu Moscova. În schimb, e de aşteptat că sancţiunile să îi vizeze pe apropiaţi ai lui Putin din serviciile de securitate şi structurile armate, precum şi parlamentari. Asupra acestor măsuri urmează să-şi dea avizul, luni, miniştri de Externe ai UE.

Rusia a avertizează că va lua măsuri de reciprocitate dacă Uniunea Europeană va impune restricţii de călătorie pentru parlamentari ruşi din cauza crizei din Ucraina, informează AFP. "Rusia va lua măsuri similare", a declarat Aleksei Pucikov, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Dumei de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus.

Cordon militar NATO

Conştiente că un „război economic“ nu-l sperie pe Vladimir Putin, dar şi pentru a „linişti“ statele ce au făcut parte din lagărul socialist, SUA şi Alianţa Nord-Atlantică încearcă şi o intimidare militară. În acest sens NATO a trimis mijloace militare în Polonia, România şi ţările baltice. Întâmplător sau nu, România, Bulgaria şi SUA au început exerciţii navale la Marea Neagră.

Distrugătorul USS Truxtun împreună cu trei nave româneşti şi o fregată bulgară participă la aceste manevre. USS Truxtun (DDG-103 în terminologia NATO) este un distrugător aparţinând Forţelor Navale americane, din clasa Arleigh Burke. Este o navă militară rapidă, echipată cu sisteme de artilerie, rachete şi torpile, destinată lovirii torpiloarelor şi submarinelor inamice, precum şi escortării navelor care nu se pot apăra.

Doar o „Primăvară rusească“ îl poate opri pe Putin

Ameninţările Vestului că va impune sancţiuni vor fi în zadar, deoarece criza din Ucraina se poate rezolva doar în Rusia, scrie în „Corriere della Sera“ jurnalistul francez Jean-Marie Colombani. „Vladimir Putin trăieşte într-adevăr într-o altă lume, o lume a nostalgiei. Fostul ofiţer KGB e sentimental când vine vorba de declinul imperiului sovietic.

Şi foloseşte această nostalgie ca să-şi atingă scopul“, scrie Colombani. Singura reacţie paşnică şi rezonabilă care poate funcţiona e ca ruşii înşişi să conteste dictatura care îi apasă, dar pe care o acceptă. Putin se teme cel mai tare de trezirea unei opoziţii care să facă exact ce a văzut în demonstraţiile de la Kiev.

Citeşte şi: 

România, Bulgaria şi SUA au început exerciţii navale la Marea Neagră

România, Bulgaria şi Statele Unite au început miercuri exerciţii navale comune la Marea Neagră, după ce acestea au fost amânate cu o zi din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile.

Ucraina se simte trădată de puterile garante şi vrea să se întoarcă la armele nucleare

Kievul ia în calcul reînarmarea cu arsenal nuclear, dacă puterile mondiale garante refuză să impună pactul de securitate, denumit Memorandumul de la Budapesta, a anunţat parlamentarul ucrainean, Pavlo Rizanenko, membru al partidului Udar, condus de Vitali Kliciko.

Criza ucraineană intensifică eforturile UE de a cumpăra gaze din SUA

UE exercită presiuni asupra Statelor Unite, în cadrul negocierilor referitoare la încheierea unui acord comercial transatlantic, pentru a permite importurile europene de gaze naturale lichefiate (GNL) în vederea reducerii dependenţei de livrările ruseşti, au declarat surse apropiate situaţiei.

UPDATE Parlamentul Crimeei a adoptat o declaraţie de independenţă faţă de Ucraina

Deputaţii din Parlamentul prorus al Crimeei au adoptat marţi o declaraţie de independenţă faţă de Ucraina, o etapă prealabilă referendumului, care să permită alipirea acestei regiuni la Rusia, relatează AFP.

Planul de război al Federaţiei Ruse, în viziunea vice-amiralului Igor Kabanenko, fost şef-adjunct al Marelui Stat Major al Forţelor Armate ale Ucrainei

Această informaţie a apărut cu peste două ore în urmă pe pagina de facebook a vice-amiralului Igor Kabanenko, fost şef-adjunct al Marelui Stat Major al Forţelor Armate ale Ucrainei.