Incendii în Europa: ce sunt „norii de foc" și de ce a devenit Sud-Vestul continentului un butoi de pulbere

Franța și Spania se confruntă cu unele dintre cele mai grave incendii de vegetație din istoria lor recentă, iar experții avertizează asupra unui fenomen rar și periculos care ar putea agrava efectele flăcărilor: norii pirocumulonimbus, cunoscuți drept „nori de foc”.

Incendiile fac ravagii în Franța și Spania/FOTO:X

Ce este un „nor de foc”?

Incendiile de vegetație se extind de obicei atunci când condițiile de vreme caldă, uscată și vântoasă se combină, însă incendiile de mari proporții își pot genera propriul sistem meteorologic. Cel mai spectaculos exemplu în acest sens sunt norii pirocumulonimbus, practic furtuni generate chiar de foc, forma cea mai severă a norilor de acest tip.

Un incendiu de amploare eliberează cantități uriașe de energie și căldură, care se ridică rapid sub forma unui panaș de fum. Când acest panaș atinge o altitudine suficient de mare, presiunea atmosferică scăzută răcește aerul, iar umezeala se condensează și formează un nor. Astfel de nori pot genera fulgere și rafale puternice de vânt.

Dacă incendiul este suficient de intens, panașul de fum poate da naștere unui nor pirocumulonimbus capabil să ajungă la altitudini de 10-15 kilometri, pătrunzând în stratosferă. NASA i-a numit „dragonii de foc ai norilor”.

„Practic, se formează o furtună completă chiar în interiorul panașului de fum”, explică Rick McRae, profesor asociat în cadrul grupului de cercetare a incendiilor de vegetație de la Universitatea New South Wales. „Aceste formațiuni pot ajunge la aproximativ 10.000 de kilometri cubi din atmosferă, așa că au un impact considerabil.”

De ce sunt atât de periculoși

Norii pirocumulonimbus pot genera vânturi care accelerează și mai mult răspândirea incendiului de dedesubt și, uneori, produc propriile fulgere, care pot aprinde noi focare la mare distanță.

Potrivit specialiștilor, rafalele mai puternice de vânt duc la tipare de propagare a focului mai imprevizibile, ceea ce face condițiile de lucru mult mai periculoase pentru pompierii aflați la sol.

„Norul este confirmarea faptului că incendiul este extrem de periculos”, spune McRae, care a lucrat timp de 30 de ani ca manager superior în domeniul gestionării incendiilor. „Norul confirmă că evacuarea unui număr mare de oameni este justificată.”

Australia se confruntă cu astfel de nori încă de la începutul secolului, iar experții spun că fenomenul pare să devină tot mai frecvent. Nori similari s-au format și în timpul incendiilor uriașe din California, în 2022, însă pentru Franța ar putea fi o premieră absolută.

„Este prima dată când Franța trebuie să ia în calcul, în mod explicit, conceptul de pirocumulonimbus”, spune McRae. „Nu contează neapărat dacă un astfel de nor s-a format deja acum câteva zile - întrebarea este dacă unul va apărea marți sau miercuri, în această săptămână.”

Criza climatică creează, la nivel global, condiții tot mai propice pentru incendii de vegetație, dar și pentru formarea norilor pirocumulonimbus. „Nu este vorba doar despre creșterea simplă a temperaturii. Este vorba despre o schimbare climatică deplină - modificări ale atmosferei, ale vremii de la sol, ale multor altor factori”, explică McRae.

Sud-Vestul Europei, sub asediul flăcărilor

Franța și Spania rămân încleștate în lupta cu incendii scăpate de sub control, în timp ce prognozele meteo avertizează asupra creșterii temperaturilor și lipsei aproape totale a precipitațiilor în zilele următoare, ceea ce complică suplimentar misiunea pompierilor.

După o scurtă pauză a valului de caniculă în weekend - când temperaturile au fost cu până la 10 grade Celsius mai scăzute față de săptămâna anterioară, oscilând între 25°C și 28°C - mercurul termometrelor este din nou în creștere.

Vârful noului val de căldură este așteptat marți și miercuri, cu temperaturi care vor depăși 35°C în cea mai mare parte a teritoriului și vor atinge chiar 39-40°C în zona Madridului. Perioada caniculară ar urma să dureze mai multe zile în Franța și chiar mai mult în Spania.

Criza a provocat deja o situație umanitară gravă: peste 330.000 de persoane au fost evacuate până acum din Franța și Spania, dintre care peste 220.000 doar din sud-vestul Franței. Numai în regiunea Madrid, potrivit Ministerului de Interne al Spaniei, evacuările depășesc 30.000 de persoane.

Imaginile transmise de Agenția Spațială Europeană (ESA) surprind amploarea uriașă a fronturilor de foc care mistuie terenuri la vest de capitala spaniolă.

Macron convoacă o ședință de urgență a guvernului

Președintele francez Emmanuel Macron a convocat luni o ședință extraordinară a Consiliului de Miniștri, în condițiile în care frontul de foc se află acum la doar 15 kilometri de orașul Bordeaux.

Incendiul principal, izbucnit în departamentul Gironde, a generat fenomenul rar și periculos de pirocumulonimbus - o furtună de foc uriașă, alimentată de propriile vânturi și fulgere.

„Este o luptă de tip David contra Goliat”, a declarat Eric Brocardi, purtătorul de cuvânt al Federației Naționale a Pompierilor din Franța (FNSPF). „Nu știm cum va evolua incendiul, frontul se schimbă permanent și nu îl putem ataca direct. Pentru a fi ținut sub control, ar fi nevoie fie de ploi torențiale timp de trei zile, fie să îl direcționăm către mare, ca să se stingă singur.”

În sud-vestul Franței au ars deja aproximativ 42.000 de hectare, în unul dintre cele mai mari incendii forestiere de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, iar de la începutul anului suprafața totală arsă în țară a ajuns la aproape 98.000 de hectare. Două sute patruzeci de case au fost distruse de flăcări, iar 75 de pompieri au fost răniți.

La operațiunile de stingere participă 2.500 de pompieri, 18 mijloace aeriene - în majoritate avioane -, 1.500 de militari și 1.200 de polițiști, la care se adaugă întăriri sosite din nordul țării.

Primarul orașului Bordeaux a declarat că „flăcările sunt la porțile noastre, rămânem în alertă, evacuarea orașului nu este pe agendă în acest moment, deși au fost pregătite numeroase scenarii”.

Situație dramatică și în Spania

Autoritățile spaniole au dat luptă, duminică, cu un nou front extrem de violent în apropiere de Valencia, care a obligat aproximativ 15.000 de persoane să își părăsească locuințele.

Ministrul spaniol al Tranziției Ecologice, Sara Aagesen, a declarat că incendiul din regiunea Ávila este cel mai mare din istoria recentă a țării. În total, în Spania au ars aproximativ 77.000 de hectare.

Vânturile împing fronturile de foc aflate la vest de capitală spre sud, forțând evacuarea a tot mai multe localități. Peste 90.000 de persoane au fost strămutate din zonele din jurul Madridului și al orașului Ávila.

„Ne așteaptă ore dificile”, a avertizat premierul spaniol Pedro Sánchez, care a cerut un „mare pact național pentru urgența climatică”, în timp ce regele Filip al VI-lea a vorbit despre pagube „incalculabile” aduse patrimoniului natural al țării.

Cu toate acestea, pe parcursul zilei, fronturile de foc din Madrid, Ávila și Toledo au fost considerate în cele din urmă delimitate, deși mai există numeroase focare active.

În regiunea Toledo, considerată grânarul Spaniei centrale, incendiile au mistuit deja mii de hectare de teren forestier și agricol, precum și zeci de case. Aproape 60.000 de oameni au fost evacuați, iar aproximativ 30.000 se află în localități aflate sub interdicție de circulație. Mii de alți locuitori sunt nevoiți să stea în case din cauza atmosferei sufocante provocate de fum. În același timp, 39 de artere rutiere au fost închise, blocând deplasarea a numeroase persoane.

Solidaritate europeană

La operațiunile de stingere din Spania participă și două avioane de tip CL-415, trimise de Grecia prin Mecanismul European de Protecție Civilă (UCPM). Aeronavele au decolat dimineața de pe baza aeriană militară Torrejón și acționează în zona Burgohondo, la aproximativ 115 kilometri vest de Madrid. Sprijin a oferit și Italia, cu 14 pompieri și două avioane Canadair.

De ce au izbucnit atâtea incendii

Europa înregistrează, în această vară, mai multe incendii de vegetație decât în mod obișnuit, după ce valul de caniculă a uscat vegetația într-o asemenea măsură încât peisajul seamănă cu un adevărat butoi de pulbere. Odată aprinsă o scânteie, vegetația uscată face ca flăcările să se răspândească mult mai ușor. Situația a fost agravată de o iarnă ploioasă, care a favorizat creșterea unei noi vegetații, însemnând, implicit, și mai mult combustibil disponibil pentru foc.

Potrivit datelor Sistemului European de Informații privind Incendiile Forestiere (EFFIS), continentul a înregistrat anul acesta suprafețe arse considerabil peste media anuală pentru aceeași perioadă. Totuși, până la 22 iulie, suprafața totală arsă la nivelul întregii Europe a fost ușor mai mică decât în perioada corespunzătoare anului trecut, care a fost cea mai gravă înregistrată vreodată.

În Franța, însă, situația este fără precedent: țara a înregistrat deja peste 300 de incendii de vegetație în acest an, față de o medie anuală de doar 93, potrivit EFFIS.

Criza climatică generează vreme mai caldă și mai uscată, creând condițiile pentru sezoane de incendii tot mai severe, pe măsură ce usucă peisajul și absoarbe apa din râuri, lacuri și sol. În Franța, umiditatea solului se află la cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată la începutul verii, apropiindu-se de minimele istorice absolute, potrivit serviciului meteorologic național Météo-France.

La centrul sportiv din Moncofa, în estul Spaniei, transformat în adăpost temporar, locuitorii evacuați încearcă să își revină după șoc. „Nu este prima dată. În spatele casei mele există un abator abandonat, plin de iarbă uscată. Acum câțiva ani am mai avut un incendiu și a trebuit să evacuăm. Atunci a fost mult mai periculos”, își amintește Victor Moreno, în vârstă de 28 de ani.