În războiul media dintre Rusia şi Uniunea Europeană, Rusia câştigă

Având cea mai mare proporţie de populaţie etnic rusă din UE, ţările baltice, Letonia, Lituania şi Estonia, se simt vulnerabile în faţa războiului informaţional dus de Rusia FOTO kyivpost.com

Rusa este a şaptea cea mai vorbită limbă în Uniunea Europeană şi principala limbă vorbită în ţările fostei Uniuni Sovietice. De fapt, europenii au preferat să ignore acest fapt până anul trecut, când Putin a anexat peninsula ucraineană Crimeea, spunând că apără drepturile vorbitorilor nativi de rusă din zonă. În războiul media dintre Rusia şi Uniunea Europeană, Rusia a ieşit câştigătoare.

Atunci când locuitorii Crimeei au aplaudat anexarea la Rusia, a devenit clar că la ani întregi distanţă de la căderea blocului comunist, Uniunea Europeană (UE) n-a făcut aproape nimic să câştige mintea şi inima acelor europeni, notează Bloomberg. Astfel, „acei europeni“ au rămas la mâna propagandei din ce în ce mai sofisticate şi mai agresive a Kremlinului.

Multitudine de canale ruseşti în camerele de hotel ale diplomaţilor europeni sosiţi la Riga

Având cea mai mare proporţie de populaţie etnic rusă din UE, ţările baltice, Letonia, Lituania şi Estonia, se simt vulnerabile. La 24 de ani după ce aceste ţări şi-au câştigat independenţa faţă de Uniunea Sovietică, transmisiunile de la Moscova rămân principala sursă de informaţie a vorbitorilor de rusă de acolo, în special pentru că nu există o alternativă „sănătoasă“ în limba lor.

Acum, că Ucraina este încă sfâşiată de conflict şi cu summitul european de la Riga bătălia dintre tipurile de propagandă pare că se dă de o singură parte, care şi câştigă. Eurocraţii de la Riga au fost întâmpinaţi în camere de hotel de canale de televiziune ruseşti, care depăşeau cu mult numărul celor letone sau internaţionale şi erau pline de comentarii anti-occidentale.

Statul leton a oferit foarte puţine pentru a contracara acest atac ideologic. Reţeaua naţională LTV emite doar 16 ore de programe în rusă pe săptămână, şi în principal acestea sunt programe sportive. LTV este depăşită cu uşurinţă de PBK, filiala unui canal rusesc, care are programe pro-moscovite şi prezintă ştiri locale şi comentarii pro-Kremlin. 

Programele ruseşti incendiare sunt, totuşi, de suprafaţă. Dacă dai deoparte propaganda, spun experţii media, influenţa este destul de scăzută. Acest lucru este valabil în special în statele baltice, unde vorbitorii de rusă sunt mai puţin entuziasmaţi de politicile Kremlinului.

Rusia ar putea reduce SUA la „cenuşă radioactivă“

De la începutul crizei din Ucraina, televiziunile ruse au mărit numărul programelor politice pe care le emit, însă au pus accent şi pe programele de divertisment provocatoare. 

Cea mai provocatoare emisiune, transmisă pe canalul Rossia, este „Ştirile Săptămânii“, program găzduit de Dmitri Kiseliov, care a ajuns el însuşi ştire pe plan internaţional când a spus că Rusia ar putea transforma SUA în „cenuşă radioactivă“. Prezentatorul emisiunii de ştiri a mai propus şi ca inimile homosexualilor care au murit în accidente să fie arse pentru a se asigura că nu vor fi folosite la transplanturi.

Problema nu este că vorbitorii de rusă din Letonia sunt manipulaţi cu uşurinţă, explică Viktors Makarovs, consilier al ministrului de Externe leton, care este implicat în proiecte media în limba rusă. Părerile lor despre războiul din Ucraina, de exemplu, sunt mai nuanţate decât ale ruşilor din Rusia, spune Makavros. Însă lipsa alternativelor în cazul propagandei Rusiei, se vede.

Fie încep să nu mai aibă încredere în nimeni, fie înclină să creadă ce le aduce alinare lor, ca ruşi, că Rusia este o forţă benefică   Viktors Makarovs, consilier al ministrului de Externe din Letonia

Rusia nu se dă în lături de la nimic în războiul informaţional

Capitala letonă se află la un drum de doar trei ore cu maşina de graniţa rusă, iar jumătate din populaţia ei vorbeşte rusă. Riga are chiar şi un etnic rus ca primar. În timp ce războiul lua cu asalt estul Ucrainei, Letonia, în care 30% din populaţie este etnic rusă, se pregătea să preia preşedinţia UE. Până atunci, oficialii europeni au realizat că Moscova nu se dădea în lături de la nimic în cazul războiului informaţional dus împotriva vecinilor săi şi a Occidentului.

Au luat naştere discuţii, şi în Riga, şi în alte capitale europene. Mulţi dintre participanţii la discuţiile din Riga, în special, ministrul de Externe leton, Edgars Rinkevics, au susţinut înfiinţarea unui canal de limbă rusă care să „vorbească“ ruşilor din Uniunea Europeană sau din altă parte.

În ianuarie, de când Letonia este la conducerea UE, un grup de state membre a solicitat comisiei cu baza la Bruxelles, Fundaţia Europeană pentru Democraţie (EED), să facă un studiu care să investigheze care sunt opţiunile. Rezultatele preliminare au fost prezentate la Riga.

De ce a scăzut entuziasmul faţă de lupta cu propaganda rusească

Provocările unui asemenea proiect au devenit clare. În 2013, bugetul Rusiei pentru Channel One era echivalentul a 10% din bugetul naţional al Letoniei. Mai există alte două canale de aceeaşi mărime ca Channel One şi multe altele mai mici în Rusia, inclusiv reţele private care difuzează programe de divertisment.

Experţii au propus schimbarea atenţiei de la ambiţii la proiecte cu o singură platformă ce ar ajuta canalele existente din regiune. Ei au sugerat stabilirea unei „fabrici de conţinut“. Printre alte recomandări au fost şi un centru de ştiri, unul de training sau un „fond în care să doneze mai mulţi“ pentru a plăti pentru ideile de mai sus.

Studiul EED se va încheia în iunie, şi atunci va rămâne la latitudinea ţărilor donatoare să decidă dacă vor finanţa aceste proiecte. Însă şocul războiului din Ucraina aproape că a luat sfârşit, iar entuziasmul iniţial pentru proiecte media în limba rusă e posibil să pălească şi el, continuă Bloomberg.

Schimbarea dispoziţiei este evidentă în Letonia, unde o iniţiativă a comisiilor media de înfiinţare a unui post TV local în rusă a fost „îngropată“ în urma unor atacuri simultane ale forţelor proruse şi ale naţionaliştilor letoni, care vor ca limba rusă să nu-şi aibă locul în domeniul public.

„Ministerul Adevărului“ din Ucraina

În ţara învecinată, Estonia, lucrurile au fost mai clare. Primul canal public în limba rusă va începe să emită în toamnă. 

Dar în Ucraina sfâşiată de conflict, presa rusă a înregistrat o explozie. Ţara duce  lipsă de resurse pentru a-şi creşte raza de acţiune, dar şi profesionalismul.

„Aici se naşte un discurs liber în limba rusă, fapt care este atractiv nu doar pentru ucraineni, dar şi pentru vorbitorii de rusă din Moscova, Riga şi Londra“, este de părere antreprenorul media ucrainean Ieheven Hliboviţki. El concluzionează că posturile ucrainene trebuie să „acumuleze experienţă, în termeni de calitate, de scop al producţiei şi de standarde editoriale“.

De fapt, majoritatea posturilor ucrainene nu sunt viabile din punct de vedere comercial şi depind de patronii bogaţi şi pentru fonduri şi pentru politica editorială. Conflictul continuu a făcut din ce în ce mai mulţi ucraineni să fie dispuşi să se implice în războiul informatic, în loc să creeze o presă liberă. Acest lucru se reflectă şi în înfiinţarea Ministerului pentru Politica Informaţiei. Amintindu-l pe Orwell, jurnaliştii locali l-au redenumit „Ministerul Adevărului“, conchide Bloomberg.