Germania se pregătește pentru ce e mai rău: 1.000 de răniți pe zi, în cazul unui conflict cu Rusia

Este doar un scenariu, dar nu unul de laborator. Armata germană se pregătește pentru posibilitatea unui conflict deschis cu Rusia și ia în calcul cel mai sumbru calcul logistic: tratarea a până la o mie de răniți pe zi. O cifră care spune, de fapt, mai mult despre noua realitate europeană decât despre o eventuală intenție militară.

Problema evacuării rapide este un punct critic/FOTO:X

Potrivit unui interviu acordat agenției Reuters, generalul Ralf Hoffmann, chirurgul-șef al Bundeswehrului, avertizează că un eventual război între NATO și Rusia ar însemna un ritm susținut al pierderilor. Estimările sale nu sunt ipotetice, ci construite pe experiența războiului din Ucraina, în care tipologia rănilor și intensitatea luptelor au redefinit complet medicina de front.

„Vorbim realist despre aproximativ o mie de răniți pe zi”, a declarat Hoffmann. Gravitatea acestor cifre indică amploarea unei eventuale conflagrații și fragilitatea unei Europe care, deși conștientă de riscuri, încă ezită să se pregătească sistematic pentru ele.

Planurile Germaniei presupun o abordare integrată: îngrijire imediată în zona de luptă, urmată de transportul răniților înapoi pe teritoriul german, unde spitalele civile vor prelua responsabilitatea tratamentului. Din cele 440.000 de paturi disponibile în spitalele germane, cel puțin 15.000 ar urma să fie rezervate pentru nevoile unui astfel de scenariu.

Dar miza nu este doar medicală. Este una strategică. Germania discută deja extinderea serviciului medical militar — aflat acum la circa 15.000 de cadre — și explorează opțiuni flexibile de evacuare: trenuri sanitare, autobuze adaptate și transport aerian specializat. Modelele vin tot din Ucraina, unde improvizația și adaptabilitatea au devenit condiții de supraviețuire.

„Modul în care se face războiul s-a schimbat radical”

„Modul în care se face războiul s-a schimbat radical. Nu mai vorbim doar despre gloanțe, ci despre arsuri, traume de explozie și răni provocate de muniții rătăcitoare și drone kamikaze”, a explicat Hoffmann.

Problema evacuării rapide este un punct critic. În Ucraina, dronele rusești sunt omniprezente, iar transferul răniților din linia întâi este adesea imposibil. De aceea, capacitatea de a menține soldații în viață ore întregi, chiar și zile, în proximitatea frontului, devine esențială.

Tot acest exercițiu de planificare are o bornă clară în viitor: anul 2029. Atunci, susțin oficialii germani, inclusiv generalul Carsten Breuer — inspectorul general al Bundeswehrului —, Rusia ar putea fi suficient de reînarmată pentru a încerca un atac direct asupra NATO. Declarația nu este speculativă. Este o concluzie care circulă deja în cercurile militare ale Alianței, pe fondul agresiunilor aeriene din ultimele luni și a absenței oricărui semn de retragere din partea Moscovei.

Kremlinul neagă, desigur, orice intenție de atac asupra NATO. Dar incursiunile repetate ale avioanelor și dronelor rusești în spațiul aerian al Alianței transmit altceva: Rusia nu doar că își menține presiunea, ci pare să își exerseze strategiile în timp real.

Europa nu mai are luxul de a spera că aceste lucruri nu vor deveni realitate. Iar Germania, poate mai conștientă decât alte state vest-europene de gravitatea momentului, începe să acționeze ca într-o stare de pre-război.