Franţa le întinde o mână rromilor

Corturile rromilor aşezate în locuri publice îi deranjează pe francezi

Guvernul francez relaxează restricţiile ce limitează accesul rromilor la piaţa muncii.

Prim-ministrul francez, Jean Marc Ayrault, a prezidat, ieri, o reuniune interministerială dedicată problemei rromilor, pe fondul criticilor primite de noul Cabinet de stânga de la Paris că a continuat politica fostei guvernări, de desfiinţare a taberelor de nomazi. La reuniune au luat parte, între alţii, ministrul de Interne, Manuel Valls, şi ministrul pentru Egalitate Teritorială, Cecile Duflot. Guvernul francez a decis să „slăbească constrângerile" asupra accesului romilor la locuri de muncă, suprimând taxa datorată de angajatori şi lărgind domeniul meseriilor la care aceştia pot avea acces, a anunţat  Cécile Duflot, citat de AFP.

Presiuni din partea comisiei europene

Comisia Europeană a cerut Guvernului francez „măsuri concrete şi surse precise de finanţe" pentru a rezolva problema rromilor, a declarat comisarul pentru Justiţie, Viviane Reding, citată de cotidianul belgian „Le Soir".

Comisia Europeană recomandă ridicarea măsurilor temporare care limitează accesul românilor şi bulgarilor pe piaţa muncii din Franţa. „Această măsură ar transmite un mesaj puternic rromilor originari din aceste ţări", a spus comisarul.

15.000 de rromi  imigranţi se află pe teritoriul Franţei, potrivit estimărilor.

„Liberation": cinci prejudecăţi despre Rromi

Cotidianul francez „Liberation" încearcă să demonteze, într-un articol, principalele prejudecăţi despre rromi: că aceştia ar fi prin excelenţă nomazi, că ar invada Europa, că trăiesc în tabere improvizate, că sunt hoţi şi cerşetori şi că nu vor să vorbească franceza.

1. Sunt nomazi prin natura lor
„Nu există rromi sau ţigani nomazi", susţine antropologul Martin Olivera, membru al Observatorului european Urba-rom. „Există o minoritate de grupuri care au o tradiţie de mobilitate sezonieră, pe distanţe mici şi întotdeauna în funcţie de un punct de ancorare, legat de munca lor: feronerie, muzică ... Dar imensa majoritate este sedentară", explică el.

2. Invadează Europa
Acest clişeu rezistă cu greu în faţa cifrelor, care arată că în Europa sunt între 10 şi 12 milioane de rromi, dintre care şase milioane în cadrul UE. Mulţi dintre ei sunt români (între 500.000 şi 2,5 milioane) şi bulgari (aproximativ 700.000). În Franţa, numărul rromilor „imigranţi" ar fi de 15.000, dintre care jumătate copii, potrivit mai multor estimări.

3. Se adună în tabere
„Mulţi rromi trăiesc normal, în apartamente, case, dar aceştia sunt invizibili pentru societate. Există prin urmare un efect de lupă asupra altora, care sunt în tabere pentru că nu au unde să meargă în altă parte", subliniază Malik Salemkour, vicepreşedintele Ligii pentru drepturile omului şi cofondatorul Romeurope. Regruparea este un reflex al într-ajutorării şi siguranţei.

4. Sunt hoţi
Aceasta, este, de asemenea, o consecinţă a sărăciei şi stigmatizării, susţin asociaţiile. Românii şi bulgarii, cetăţeni europeni din 2007, fac obiectul, până în decembrie 2013, al unor „măsuri tranzitorii" care, de fapt, îi exclud de pe piaţa muncii. Acestei situaţii i se adaugă slaba calificare a acestor familii, de unde dezvoltarea, în rândul rromilor imigranţi din tabere, a unei economii paralele în care coexistă cerşetoria, munca la negru, dar şi vânzarea de fier vechi, furt şi trafic.

5. Rromii nu vor să vorbească franceza
Majoritatea copiilor, atunci când sunt şcolarizaţi aşa cum prevede legea franceză pentru persoane cu vârste sub 16 ani, învaţă destul de repede franceza. Lucrurile se complică odată cu expulzările, care determină o întrerupere a şcolarizării. Aceeaşi dificultate este întâmpinată şi de părinţi, care sunt în general ajutaţi să înveţe franceza de aso­ciaţii.