FOTO Harta populismului în Europa: România, marcată cu negru, la fel ca Italia şi Ungaria

Cu două luni înainte de alegerile europarlamentare, un post francez propune o hartă a populismului din Europa. România apare marcată cu negru pe această hartă, la fel ca Italia, Polonia şi Ungaria, ţări conduse de partide şi lideri certaţi cu autorităţile europene.

Partidele populiste progresează în majoritatea ţărilor europene şi au şansa să reprezinte o nouă forţă inedită în Parlamentul European după alegerile de la sfârşitul lui mai. În acest context, France TV Info face o radiografie a lor. Postul francez colorează România cu negru, asemeni Italiei, Greciei, Poloniei şi Ungariei. Situaţia nu este roz nici în Cehia, urmată de Austria, Elveţia şi Franţa. Pericolul populist pare departe, în schimb, în Croaţia, Irlanda, Lituania şi Portugalia.

Potrivit France TV Info, populişti se prezintă, pe un ton demagogic, o ţintă a unei elite ce aţionează din umbră şi în apărători ai intereselor poporului.

Deşi prezintă România cu negru, France TV Info nu explică din ce motiv. Trece doar două formaţiuni politice în dreptul ţării noastre: Partidul Social Democrat şi Partidul România Unită. În schimb, Ungaria lui Viktor Orban are parte de multă atenţie.

Ţări cu populişti la putere

În Ungaria, Fidesz şi liderul său Viktor Orban conduc din 2010. Numit „Viktator“, Viktor Orban, în vârstă de 55 de ani, flirtează cu linia roşie a Uniunii Europene (UE) şi uneori o depăşeşte. Liberal reconvertit pe rând în conservator şi în naţional-populist, premierul ungar s-a făcut auzit mai ales în 2015 prin denunţarea caravanelor de migranţi spre Europa şi poziţionarea în protector al creştinilor. Este luat în vizor la Bruxelles pentru atingerile aduse statului de drept. Numit „Copilul teribil“ al Partidului Popular European (PPE), el este supus acum unei perioade de monitorizare în PPE, riscând chiar excluderea din această familie politică.

În Austria, partidul de extrema dreaptă FPÖ se află la putere de la sfârşitul lui 2017 alături de conservatorii din ÖVP, conduşi de cancelarul Sebastian Kurz. Actualul lider al FPÖ, vicecancelarul Heinz-Christian Strache, în vârstă de 49 de ani, îl are ca model pe Jörg Haider, defunctul tribun populist. Dar, spre deosebire de Haider, un personaj cu numeroase derapaje antisemite, Strache menţine un ton moderat şi îşi cultivă imaginea de om frecventabil. Doctrinar, rămâne la fel. Nu vrea migranţi în ţara sa, îndeosebi musulmani. ONG-ul SOS Mitmensch a recenzat 20 de campanii islamofobe duse în ultimele luni de reprezentanţi ai FPÖ.

Harta populismului în Europa Captură France TV Info

În Cehia, ANO 2011, acronimul „Mişcării Cetăţenilor Nemulţumiţi“, a câştigat alegerile din 2017 cu o platformă populistă. Liderul său, multimiliardarul Andrej Babis, în vârstă de 64 de ani, este cunoscut pentru un discurs anti-Bruxelles şi antimigaţie. La fel ca Orban, spune că luptă pentru civilizaţia europeană şi nu vrea să trăiască în Africa sau în Orientul Mijlociu. Premier din 2017, Babis are probleme mari cu justiţia.

În Italia, două formaţiuni populiste au preluat puterea la 1 iunie 2018, şi anume Mişcarea Cinci Stele (M5S), un partid antisistem, şi Liga, un partid de extrema dreaptă. Cel mai zgomotos membru al acestei coaliţii de guvernare este Matteo Salvini, liderul Ligii. În vârstă de 46 de ani, Salvini este vicepremier şi ministru de Interne. El se remarcă printr-un discurs eurosceptic şi xenofob, cu măsuri antimigraţie şi prin întreţinerea unor relaţii tensionate cu preşedintele francez Emmanuel Macron, un progresist.

Ţări cu populişti în ascensiune

În Germania, Alternativă pentru Germania (AFD), un partid eurosceptic şi naţionalist, a intrat în Bundestag la numai patru ani de la fondare cu un scor de 12,6%. Face parte din Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni şi respinge catalogarea de partid populist.

În Spania, Vox este primul partid de extrema dreaptă care obţine mandate într-un legislativ regional de la revenirea Spaniei la democraţie în 1975, odată cu moartea dictatorului Franco. Este condus de Sebastian Abascal, un basc în vârstă de 42 de ani care vrea alungarea musulmanilor, interzicerea feminismului, eliminarea legislativelor regionale şi oprirea mişcărilor separatiste din regiunea sa natală şi din Catalonia.