FOTO Dezvoltarea energiei nucleare în Bulgaria, în impas după referendum. Povestea reactorului slăvit şi abandonat

0
0
Bulgarii au decis, duminică, soarta proiectului Belene FOTO Reuters
Bulgarii au decis, duminică, soarta proiectului Belene FOTO Reuters

Dezvoltarea energiei nucleare în Bulgaria şi construirea centralei de la Belene rămân în impas, în ciuda referendumului de duminică. Puţin peste 20% din cetăţenii cu drept de vot s-au prezentat la urne, pragul minim de 60% pentru validarea referendumului nefiind astfel atins.

Secţiile de vot din Bulgaria s-au deschis duminică la ora 6.00 dimineaţa pentru referendumul privind proiectul centralei nucleare de la Belene, abandonat de Guvernul conservator condus de Boiko Borisov.

Până la ora 13.00, cel mai ridicat nivel al prezenţei la vot s-a înregistrat în regiunea Pleven, unde ar trebui să se construiască centrala nucleară de la Belene. Potrivit novinite.com, la ora 13.00, 9,34% din cetăţenii cu drept de vot se prezentaseră la urne, în primul referendum naţional desfăşurat în Bulgaria din 1989 încoace.

Prezenţa la vot, la nivel naţional, a abia a depăşit 17% la ora 17.00, urnele închizându-se la ora 19.00. La nivel de regiune, tot în Pleven s-a înregistrat cea mai mare prezenţă la urne, 23%.

Bulgarii, prea puţin interesaţi de dezvoltare energiei nucleare

Potrivit exit-pollurilor transmise de agenţia Alpha Research, după închiderea urnelor la ora 19.00, doar 20,3% din cetăţenii cu drept de vot s-au prezentat la urne, prezenţa minimă cerută pentru validarea referendumului fiind de 60%. 

Din cei 20,3% cetăţeni care au răspuns la întrebarea „Sunteţi de acord ca Bulgaria să dezvolte energia nucleară prin construirea unei noi centrale nucleare?”, 60% au pus ştampila pe „Da” şi 40% pe „Nu”, arată exit-pollurile citate de novinite.com.

Referendumul urmează, astfel, să fie declarat invalid din cauza neatingerii pragului minim de prezenţă la vot. Dezvoltarea energiei nucleare şi construirea centralei nucleare de la Belene vor reveni, astfel, în faţa Parlamentului de la Sofia, care va supune dezbaterii publice proiectul.

DE CE AR TREBUI SĂ INTERESEZE ROMÂNIA PROIECTUL NUCLEAR DE LA BELENE

Atomocentrala Belene se află în nordul Bulgariei, pe malul Dunării, la 140 de kilometri distanţă de graniţa cu România. Reactorul se află la trei kilometri distanţă de localitatea Belene şi la 11 kilometri de localitatea Svishtov. Apropierea de România, şi implicit de zona seismică Vrancea este unul dintre argumentele folosite împotriva construcţiei reactorului.

Jurnalistul Cristian Unteanu critică, pe blogul său de pe adevarul.ro, pasivitatea autorităţilor româneşti în ceea ce priveşte problema proiectului Belene şi implicaţiile pe care le are centrala nucleară pentru România.

„Dezastrul de la Fukushima a dus la o reevaluare a criterilor de securitate în ce priveşte alegerea amplasamentelor, construcţia, exploatare şi întreţinerea centralelor. S-a spus de nenumărate ori, de atunci încoace, că amplasamentul centralei japoneze într-o zonă pe care realitatea a dovedit-o ca fiind cumplit de riscantă, a fost unul dintre factorii esenţiali care au determinat tragedia”, arată Unteanu, întrebându-se, retoric, dacă nu cumva, momentul relansării proiectului Belene nu este un moment propice pentru o reevaluare a studiului de risc pentru proiect„fie şi numai dintr-un calcul simplu care ar putea să arate că daunele produse de un cutremur de mari proporţii - oricând posibil la nivelul acelei falii seismice pe care noi o cunoaştem atât de bine – ar fi cel puţin la fel de mari ca cele produse de un tsunami, în condiţiile în care incidenţa zonelor populate posibil de a fi afectate este infinit mai mare în cazul Belene decât în cazul Fukushima”.

Socialiştii bulgari susţin proiectul Belene, acordul cu ruşii de la Atomstroyexport pentru finalizarea reactorului fiind semnat în timpul guvernării bulgare de stânga. Principalul argument pentru finalizarea construcţiei este acela că va ieftini energia pentru cetăţenii bulgari. De cealaltă parte, partidele politice de dreapta, împreună cu organizaţiile non-profit, susţin abandonarea proiectului, întrucât acesta presupune foarte multe riscuri, inclusiv pe acela al unui atac terorist.

Premierul bulgar Boyko Borisov a atras atenţia că pentru finalizarea atomocentralei statului bulgar îi lipsesc zece miliarde de euro şi că, indiferent de rezultatul referendumului, aceasta este o realitate cu care statul bulgar va fi nevoit să se confrunte în privinţa proiectului Belene.

Istoria centralei nucleare, începută acum 20 de ani şi neterminată niciodată

Povestea reactorului nuclear Belene a început încă dinainte de căderea comunismului în Bulgaria, în 1981, când planul de construcţie a centralei atomoelectrice a fost aprobat de Consiliul de Miniştri de atunci. Lucrările efective au început în 1987, după modelul conceput de sovieticii de la Atomoenergoproekt Kiev şi Energoproekt Sofia. Între 1988 şi 1990, construcţia primului reactor era finalizat în proporţie de 40%, iar bulgarii aveau aproape toate materialele şi echipamentele trebuincioase reactorului. După căderea comunismului, şantierul a fost închis, fiind făcute doar lucrări de mentenanţă.

Statul bulgar a organizat o licitaţie pentru finalizarea atomocentralei Belene

În 2005, discuţia despre terminarea construcţieie reactorului Belene a fost reluată, compania naţională de electricitate din Bulgaria, NEC, anunţând că un astfel de demers ar putea conduce la ieftinerea energiei electrice pentru bulgari, odată ce construcţia atomocentralei ar fi finalizată. NEC a anunţat organizarea unei licitaţii pentru alegerea constructorului care urma să finalizeze proiectul Belene. Competitorii care s-au prezentat la licitaţie au fost ruşii de la Atomstroyexport, francezii de la Framatom şi nemţii de la Siemens. A câştigat licitaţia Atomstroyexport.

Ruşii de la Atomstroyexport au câştigat licitaţia proiectului şi au dat în judecată statul bulgar

Astfel, a fost semnat un contract între cele două părţi care prevedea ca în 2009 să fie construite două reactoare la Belene, însă construcţia nu a fost niciodată finalizată întrucât Guvernul bulgar şi Atomstroyexport nu au putut ajunge la un acord privind clauzele care vizează costurile. Acestea erau iniţial cotate la 4 miliarde de euro, însă un raport comandat de Cabinetul bulgar privind un studiu de fezabilitate al reactorului Belene a relevat că nota finală de plată a construcţiei atomocentralei s-ar putea ridica la 10 miliarde de euro, ceea ce a dus la îngheţarea proiectului. Atomstroyexport, firma care a câştigat licitaţia în 2006, a dat statul bulgar în judecată pentru prejudiciu de un miliard de euro, bani pe care, spune ei, i-au cheltuit deja comandând echipament pentru demararea lucrărilor, deşi Guvernul bulgar a promis firmei ruseşti că va folosi echipamentul pentru a construi o altă unitate la atomocentrala din Kozloduy, proiect pe care statul bulgar a fost obligat să îl închidă, acesta fiind o condiţie de aderare impusă Bulgariei de Uniunea Europeană.

ONG-urile au tras semnalul de alarmă şi băncile s-au retras

În aprilie 2006 , ministrul Economiei de la Sofia a anunţat că Bulgaria intenţionează să ofere o garanţie de stat în valoare de 300 de milioane de euro, bani provenind dintr-un împrumut EURATOM. Comunitatea Europeană a Energiei Atomice neagă acordarea împrumutului pentru proiectul Belene. O lună mai târziu, acelaşi ministru al Economiei a afirmat că Belene se bucură de sprijinul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (IAEA). Şi Agenţia neagă orice sprijin acordat proiectului. Nicio bancă internaţională nu a fost de acord să acorde vreun împrumut bulgariei pentri proiectul nuclear Belene, în condiţiile în care mai multe organizaţiie non-guvernamentale au atras atenţia asupra pericolelor pe care le presupune construcţia reactorului. Pe rând, Bayerische Landesbank, Commerzbank, KBC, Société Générale, CitiGroup, HVB, UniCredit, şi-au retras sprijinul pentru un posibil împrumut sau au impus condiţii foarte dure.

Uniunea Europeană şi-a exprimat încrederea în proiectul Belene

În decembrie 2007, Ferran Tarradellas, purtătorul de cuvânt al Comisarului pentru Energie Andris Piebalgs a declarat, întru-un interviu acordat presei din Bulgaria, că CE a decis că „tehnologia acestui reactor este una bună”. „CE este mai mult decât interesată de acest domeniu, dar el ţine de competenţa statului membru respectiv. În perioada procesului de construcţie a centrale, responsabilitatea generală se află în întregime în mâinile Guvernului bulgar şi contractatorilor de proiect. Responsabilitatea noastră va începe în momentul în care va fi combustibil nuclear în centrală şi va începe să fie utilizat”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Comisarului european pentru Energie.

ONG-urile resping hotărât proiectul Belene

Mai multe organizaţii non-guvernamental, printre care şi Greenpeace, au criticat proiectul Belene. Printre cele mai mari neajunsuri ale atomocentralei, aşa cum au fost ele identificate de organizaţiile non-profit, se numără amplasarea acesteia într-o zonă activă seismic, creşterea riscurilor unor atacuri teroriste şi problema transportului, procesării şi prezervării deşeurilor nucleare.

Într-un comunicat al Greenpeace, întocmit în urma unei ample campanii de informare asupra riscurilor pe care le presupune reactorul Belene, sunt enumerate mai multe motive pentru abandonarea proiectului Belene:

  • Centrala Benele nu este necesară. Eficienţa energetică în Bulgaria poate acoperi uşor şi mult mai economic necesarul pe care se spune că centrala Belene trebuie să-l satisfacă şi chiar cererea externă. Belene nu funcţionează drept înlocuitor pentru reactoarele Kozloduy 3 şi 4. Această capacitate este deja înlocuită de alte unităţi, non-nucleare.
  • Belene este scumpă. Cele trei miliarde de euro ar putea fi investite mult mai bine în dezvoltarea eficienţei energetice şi a capacităţilor de producţie din surse regenerabile în Bulgaria
  • Belene este periculoasă. Modelul de reactor VVER 1000 are probleme de siguranţă şi nu ar putea obţine o licenţă de funcţionare în Germania.
  • Belene are o locaţie necorespunzătoare. Este situată într-o zonă seismică activă, unde cutremurul din 1977 a făcut victime umane.
  • Belene este posibila ţintă a unui atac terorist.
  • Belene va produce deşeuri radioactive, o problemă nerezolvată, care va constitui o povară extraordinară pentru generaţiile viitoare.
  • Belene va pune în pericol dezvoltarea activităţilor agricole, turistice şi ale întreprinderilor mici în nordul Bulgariei.

Profesor la Universitatea din Stockholm: „Nu aprobaţi construcţia acestei centrale într-o zonă seismică”

Aceleaşi îngrijorări privind proiectul Belene au fost punctate şi de profesorul suedez Nils-Axel Morner, într-o scrisoare trimisă Comisiei Europene, în noiembrie 2007:

„Vă scriu cu privire la decizia pe care Comisia Europeană trebuie s-o ia asupra centralei nucleare de la Belene. Ca geolog si geofizician, fost preşedinte al INQUA Neotectonics Commission şi fost şef al catedrei de paleofizică şi geodinamică de la Universitatea din Stockholm (1991-2005), din nefericire, ştiu despre ce vorbesc în privinţa riscurilor seismice şi instabilitatea scoarţei terestre. (...) Un medic german, dr. Alfred Korblein, a arătat recent că pe o raza de cinci kilometri în jurul tuturor centralelor nucleare din Germania, numărul cazurilor de cancer a crescut în număr semnificativ, cu 20-40%, poate chiar cu 50% în cazul leucemiei şi alte forme de cancer. Multe bănci private au ajuns şi ele la o evaluare negativă a proiectului Belene. În ultimul an, bănci din Italia, SUA, Elveţia, Germania au abandonat toate intenţiile lor de finanţare a proiectului Belene. Câteva dintre băncile citate şi-au exprimat public îngrijorarea împotriva riscurilor seismice, anunţând că acesta este factorul hotărâtor în luarea deciziei de nefinanţare. Spre stupefacţia mea, am auzit ca CE este decisă să dea o opinie pozitivă asupra proiectului Belene. O evaluare pozitivă din partea Comisiei ar permite Bulgariei să solicite împrumuturi pentru realizarea proiectului de la instituţii publice precum EURATOM şi Banca Europeană de Investiţii. Daca CE vrea să protejeze sănătatea şi securitatea cetăţenilor europeni, atunci nu ar trebui să emită o opinie pozitivă despre un proiect despre care oamenii de ştiinţă sovietici, fostele guverne ale Bulgariei şi numeroase bănci comerciale au emis evaluări negative. Banii contribuabililor europeni nu ar trebui folosiţi pentru a risca viaţa a milioane de oameni. Rugămintea mea este: nu aprobaţi construcţia acestei centrale într-o zonă seismică”.

Europa


Ultimele știri
Cele mai citite