Flotila NATO din cadrul „Santinelei Baltice” se adună în largul coastelor Estoniei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Navele ce fac parte din noul grup operativ al NATO însărcinat cu protejarea cablurilor subacvatice de potențiale acte de sabotaj au început să sosească în largul coastelor Estoniei, relatează The Guardian.

Fregata olandeză HNLMS Tromp F803 va supraveghea Marea Baltică FOTO PROFIMEDIA
Fregata olandeză HNLMS Tromp F803 va supraveghea Marea Baltică FOTO PROFIMEDIA

O fregată olandeză și o navă de cercetare navală, precum și un dragor german au ajuns deja la Tallinn, în timp ce alte nave ale NATO, alături de un dragor francez, sunt pe drum, ca parte a efortului comun european numit „Santinela Baltică”, agreat la Helsinki săptămâna trecută.

Grupul va avea în perioada următoare șase-șapte nave, a explicat comandorul Erik Kockx, șeful grupului de contramăsuri anti-mină.

Acesta a explicat că grupul va funcționa ca un fel de „cameră de securitate în Marea Baltică” pentru a împiedica orice fel de acțiuni împotriva infrastructurii critice și a reacționa în mod corespunzător.

Cel mai recent incident care a declanșat răspunsul NATO a avut loc în ziua de Crăciun, când cablul Estlink 2 dintre Finlanda și Estonia și alte patru cabluri de date au fost avariate, potrivit autorităților finlandeze, de un petrolier, Eagle S, care și-a târât ancora pe fundul mării pe o distanță de 100 km.

Cazul Eagle S

Eagle S a fost escortat în apele finlandeze de autorități și este reținută în portulPorvoo, la est de Helsinki. Nouă membri ai echipajului au interdicție să părăsească Finlanda în timpul anchetei în curs, după ce la inspecție s-a constatat că navei îi lipsește ancora, care a fost recuperată între timp,

Petrolierul construit în China și-a schimbat numele de trei ori, iar acum navighează sub pavilionul Insulelor Cook. Proprietarul este o corporație din Dubai, administrată de o companie indiană, cu un căpitan georgian și un echipaj mixt indian și georgian.

Nava a plecat din portul rus Ust-Luga și avea la bord 35.000 de tone de petrol ce trebuiau să ajungă în Turcia. Nato și autoritățile finlandeze suspectează că face parte din flota din umbră de transport de petrol rusesc în întreaga lume prin care Rusia încearcă să ocolească sancțiunile impuse ca urmare a războiului pe care îl duce în Ucraina.

Ipoteza poliției finlandeze este că aceste nave și echipajele lor ar putea fi angajate în scopul de a  efectua acte de sabotaj.

Proprietarul Eagle S, Caravella din Dubai, a respins acuzațiile și a contestat reținerea navei prin avocatul său finlandez, Herman Ljungberg.

„Nava și comandantul său, pe care îl reprezint, nu au primit nicio informație despre investigații”, a declarat pentru The Guardian.

„Nu am primit nicio decizie și niciun temei legal pentru îmbarcarea care a avut loc în urmă cu peste trei săptămâni, pe care îndrăznesc să o numesc acțiune de deturnare”.

„Autoritățile finlandeze nu aveau jurisdicție să urce la bordul navei și să efectueze investigații”, susține avocatul.

Eagle S a fost implicat și într-un alt incident, fiind observat în largul coastei olandeze în noiembrie navigând peste Atlantic Crossing 1, un cablu de telecomunicații care leagă SUA de Marea Britanie, Olanda și Germania. 

Un număr suspect de mare de incidente

Site-ul de transport maritim Lloyd's List a citat o sursă anonimă potrivit căreia petrolierul ar fi avut la bord „echipamente de spionaj”, inclusiv senzori. Potrivit autorităților finlandeze, totuși, nu a fost găsit niciun echipament neobișnuit când a fost inspectat în decembrie.

Incidentul în care este implicat Eagle S este al treilea din Marea Baltică în ultimele luni. 

În octombrie 2023, conducta de gaz Balticconnector dintre Finlanda și Estonia a fost tăiată de ancora unei nave container sub pavilion Hong Kong, Newnew Polar Bear. Guvernul chinez a efectuat o investigație și a admis că nava este responsabilă, dar a susținut că a fost un accident.

Pe 20 noiembrie, un alt vrachier chinez, Yi Peng 3, a fost suspectat că și-a târât ancora peste două cabluri de comunicații cu fibră optică, unul între Finlanda și Germania, și celălalt între Lituania și insula suedeză Gotland.

Din nou, guvernul chinez a efectuat propria investigație, dar în ciuda angajamentului de cooperare, Beijingul nu a permis anchetatorilor suedezi să urce la bord, iar Yi Peng 3 a părăsit Marea Baltică. Cele două incidente ridică semne de întrebare în privința Chinei și măsurii în care ar fi o altă protagonistă în războiul hibrid din Marea Baltică.

„Se poate spune că incidentele soldate cu deterioarea infrastructurii subacvatice au o mare frecvență la nivel mondial. Cu toate acestea, în Marea Baltică, nu am mai văzut o atare serie de evenimente legate de mai importantă infrastructură strategică – conducte de gaz, linii electrice și cabluri de date majore – de când a devenit operațională”, spune Tomas Jermalavičius, șeful programului de studii de la Centrul Internațional pentru Apărare și Securitate din Tallinn.

Comandorul Arjen Warnaar, șeful olandez al grupului naval al NATO însărcinat cu protejarea infrastructurii fundului mării spune: „Este un fapt încă în curs de evaluare și avem întotdeauna în vedere această posibilitate”, a declarat Warnaar vineri, vorbind de pe puntea fregatei olandeze Tromp, ancorată la Tallinn.

Santinela Baltică

După ce constituirea grupului operativ a fost aprobat de statele baltice la o reuniune la Helsinki, săptămâna trecută, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a catalogat incidentele recente drept „posibile sabotaje” și a subliniat miza protejării cablurilor subacvatice de energie și internet, explicând că 1,3 milioane de km de cabluri submarine generează tranzacții financiare estimate la 10 miliarde de dolari în fiecare zi.

„Căpitanii navelor trebuie să înțeleagă că potențialele amenințări la adresa infrastructurii noastre vor avea consecințe, inclusiv posibila îmbarcare, sechestrare și arestare”, a declarat Rutte.

Grupul operativ naval reunit la Tallinn are la dispoziție informațiile membrilor NATO privind transportul maritim, supravegherea din aer și spațiu, sonarele subacvatice, drone submersibile și o nouă generație de senzori subacvatici.

„Orice navă care părăsește Sankt Petersburg va ști că este urmărită”, a declarat Kockx. „Iar dacă acea navă are intenția de a întreprinde acțiuni ilegale, se va gândi de două ori înainte”.

Europa

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite