Europa ia în considerare cumpărarea de arme pentru Ucraina de la SUA, în timp ce Washingtonul devine tot mai rezervat
0În fața unei Americi tot mai reticente să continue sprijinul militar pentru Ucraina, liderii europeni analizează o soluție de avarie: să cumpere ei înșiși armament american și să-l trimită la Kiev. Potrivit unei analize publicate de Bloomberg, acest scenariu capătă tot mai multă greutate în discuțiile informale dintre capitalele europene.
Cu stocuri epuizate și o industrie de apărare care se dovedește lentă în adaptare, Europa nu are astăzi capacitatea de a susține singură efortul de război al Ucrainei. În același timp, semnalele venite dinspre Washington – în special din cercurile apropiate președintelui Donald Trump – indică o posibilă renunțare la continuarea livrărilor directe de armament.
Un plan B, dar cu garanții americane
„Ideea este simplă: dacă SUA refuză să mai trimită arme, atunci le va cumpăra Europa și le va transfera Ucrainei,” rezumă surse diplomatice citate de Bloomberg. Strategia ar permite menținerea unei linii de sprijin militar critică pentru Ucraina, dar ar necesita un grad minim de cooperare din partea Washingtonului — în special în ceea ce privește continuarea schimbului de informații strategice.
Analiștii avertizează că, fără sprijinul serviciilor de informații americane, eficiența forțelor ucrainene în teren s-ar reduce considerabil. Într-adevăr, o întrerupere temporară a acestui parteneriat a creat deja dificultăți operative la Kiev și a stârnit temeri în rândul aliaților europeni cu privire la fiabilitatea viitoare a SUA ca partener strategic.
Timpul, o armă în mâna Kremlinului
În lipsa unui angajament american ferm, Europa se vede nevoită să improvizeze, deși realitatea industrială o limitează sever. Producția proprie de muniție și sisteme moderne de apărare nu poate, în ritmul actual, să acopere golul pe care îl lasă eventualul retragere a SUA.
Oficialii citați de Bloomberg avertizează că armamentul furnizat până acum Ucrainei prin programele aprobate de administrația Biden se va epuiza până la sfârșitul verii. Kremlinul, conștient de aceste limitări, ar putea intensifica presiunea militară în următoarele luni, mizând pe un moment de slăbiciune strategică a Vestului.
Diplomația europeană, între nervozitate și luciditate
În fața unui viitor politic incert la Washington și a unui Vladimir Putin tot mai agresiv, liderii europeni încep să conștientizeze fragilitatea modelului actual de securitate. Deși până acum s-au bazat pe umbrela transatlantică, actualele evoluții le reamintesc că autonomia strategică nu mai este un deziderat abstract, ci o nevoie urgentă.
Un lucru este cert: dacă SUA se retrage din ecuație, războiul din Ucraina nu va înceta — dar va deveni mai periculos pentru Europa.
Ambasadoarea UE la Kiev: Rușii își bat joc de SUA și de încercările lui Trump de a realiza pacea
După o nouă noapte de teroare aeriană asupra Ucrainei, ambasadoarea Uniunii Europene la Kiev, Katerina Mathernová, a transmis un mesaj dur: Rusia nu doar că intensifică atacurile asupra civililor, dar își bate joc de toate inițiativele diplomatice care vizează încetarea războiului.
„Rușii râd de lume! Râd de SUA și de orice încercare de a ajunge la pace,” a scris Mathernová într-o postare pe Facebook, într-un moment în care Kievul încă evalua amploarea distrugerilor provocate în noaptea de 25 mai de o ploaie de rachete și drone. A fost al doilea atac aerian masiv consecutiv, un asalt combinat desfășurat asupra întregii Ucraine, de la capitală și până în regiunile de est și sud.
„Ce înseamnă pace? Ce negocieri mai sunt posibile cu cineva care își bate joc de orice propunere de încetare a focului?”, întreabă retoric diplomata europeană. Într-un ton care trădează atât exasperarea, cât și luciditatea, Mathernová afirmă că singura limbă pe care o înțelege Vladimir Putin este „limbajul forței”.
„Rusia continuă să escaladeze, continuă să terorizeze civili. A devenit o demonstrație de cruzime repetitivă, fără rușine, în fața unei lumi care, în parte, ezită,” a adăugat ambasadoarea, evocând în mod clar un contrast între ritmul alarmant al agresiunii ruse și ritmul adesea anemic al reacțiilor internaționale.
Un apel la solidaritate și acțiune
Președintele ucrainean a cerut noi sancțiuni împotriva Rusiei, în contextul unei operațiuni aeriene masive care a implicat 367 de mijloace de atac — rachete și drone — dintre care peste 310 au fost distruse sau neutralizate. Țintele au fost multiple: Kiev, Odesa, Ternopil, Poltava, Harkov, Cernihiv, Hmelnîțki, Mikolaiv, și altele. Nicio regiune nu este cu adevărat sigură.
„Fiecare atac este o dovadă în plus că fără o presiune reală asupra regimului de la Kremlin, această barbarie va continua. Rusia prelungește războiul în fiecare zi, iar tăcerea sau ambiguitatea occidentală nu fac decât să încurajeze noi crime,” a transmis Zelenski.
Ecoul Europei: mai multă fermitate, mai puțină resemnare
Diplomații europeni, tot mai deschiși în ultimul an în a critica Moscova fără filtre diplomatice, par să fi abandonat iluzia unei soluții pașnice obținute prin simple tratative. „Putin nu se teme de summituri. Nu se teme de discursuri. Se teme de forța reală – militară, economică, strategică – a unui Occident unit,” sugerează mesajul ambasadoarei UE la Kiev.
Este o schimbare de ton care reflectă nu doar realitatea din Ucraina, ci și o înțelegere tot mai limpede a faptului că Federația Rusă, așa cum este condusă astăzi, nu mai poate fi convinsă de morală, ci doar oprită de determinare.
Războiul, în cifre – și în semne
Datele transmise de Forțele Aeriene ale Ucrainei sunt clare: în noaptea de 25 mai, Rusia a lansat un atac aerian combinat fără precedent. Aproape 300 de drone și 70 de rachete au fost detectate și neutralizate în mare parte. Însă intensitatea atacului trimite un semnal politic: Kremlinul nu vrea pace, ci capitulare.
Se încarcă comentariile...
