Eşecul Consiliului European, un capitol din arta compromisului
0
Diferenţele majore dintre poziţiile adoptate de statele contributoare nete la bugetul UE şi ţările beneficiare s-au reflectat prin lipsa unui consens în ceea ce priveşte următorul cadru financiar.
Un singur lucru a rămas bătut în cuie la Bruxelles: bugetul multianual va fi mai mic cu aproximativ 100 de miliarde de euro faţă de propunerea lansată de Comisia Europeană. Cifra este şi ea rezultatul unui compromis între oferta Comisiei, care se ridica la 1.044 de miliarde, şi poziţia extremă a Marii Britanii, care cerea un buget cu 200 de miliarde de euro mai redus.
Din suta de miliarde care urmează să fie tăiată, 70 de miliarde au fost deja tăiate de către preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, înainte şi în timpul celor două zile de negocieri de la Bruxelles. Mai rămân de identificat 30 de miliarde spre a fi tăiate în lunile următoare, „dar dac-or fi 23 şi nu 30, poate nimeni n-o să blocheze bugetul pentru atâta lucru”, avea să declare preşedintele Băsescu în avion, la întoarcerea acasă.
Procentul de prefinanţare a fost scăzut
Dar dincolo de cifra globală a bugetului, poate mai importante sunt modul în care sumele sunt distribuite în interiorul său şi principiile după care sunt împărţite. Or, aici lucrează numeroşi şi complicaţi parametri, care fac din „bruxelleză” un dialect greu de înţeles. Ceea ce delegaţia României a reuşit a fost să urce din nou partea de cofinanţare a proiectelor de la 75%, cât propusese iniţial Van Rompuy, la 85% şi să obţină recunoaşterea TVA printre cheltuielile eligibile spre rambursare. Un semieşec, recunoscut ca atare de preşedintele Băsescu, a fost acela că procentul de pre-finanţare, extrem de important pentru un bun start al proiectelor, a fost fixat la 4%, spre deosebire de 7-9% cât e în prezent. Preşedintele Băsescu a declarat că majorarea acestui prag va fi unul dintre obiectivele negocierilor viitoare.
De asemenea, delegaţia României a reuşit să elimine din proiectul de buget deja infamul articol 45 din varianta lui Van Rompuy, prin care se legau alocările bugetare viitoare la capitolul Coeziune de rata absorbţiei din exerciţiul 2007-2020.
Van Rompuy alesese total arbitrar modul de stabilire a pragului de performanţă: ţările care au o absorbţie mai mică de 60% din media absorbţiei europene (ceea ce înseamnă o absorbţie de 20%) nu pot spera la o suplimentare a bugetului mai mare de 15%, pe când celelalte puteau primi bugete mai mari cu până 30%. Or, din jocul procentelor rezulta că singura ţară penalizată era România, a cărei delegaţie a invocat Tratatul UE, care spune că nu se pot stabili politicii generale care să ţintească o singură ţară.
Consiliul European a acceptat obiecţiile României şi, pentru ca toată lumea să fie nemulţumită, a omorât caprele tuturor. Ultima versiune de proiect fixează la capitolul Coeziune, pentru toate ţările, indiferent de gradul de absorbţie, o suplimentare de maximum 10% faţă de bugetul precedent. Această prevedere rămâne de negociat în perioada următoare, pentru că România a contestat-o în scris în ultimele ore ale sumtitului, iar toate celelalte ţări au făcut-o verbal.
Bani mai mulţi pentru agricultori
Singura cifră pe care preşedintele Băsescu a rostit-o a fost aceea că agricultorii români vor primi eşalonat până în 2020 încă cinci miliarde de euro, pe lângă cele 5,5 deja alocate, urmând să ajungă la o subvenţie de 187 de euro la hectar, faţă de 117 în prezent. Asupra celorlalte cifre relevante, preşedintele a refuzat să facă orice apreciere pentru că, spunea el, nu vrea să-şi submineze viitoarele instrumente de negociere.
Următoarea şedinţă a Consiliului European dedicată bugetului nu a fost programată, vorbindu-se doar de un calendar aproximativ, ianuarie sau februarie. După obţinerea acordului politic în Consiliu, urmează o procedură greoaie de stabilire şi aprobare a regulamentului de aplicare şi votul în Parlamentul European (PE), cea de-a doua instanţă deliberativă, care nu poate modifica bugetul, ci doar să-l aprobe sau să-l respingă.
Preşedintele PE, socialistul austriac Martin Schulz, deja şi-a făcut auzit punctul de vedere, printr-un discurs ţinut joi: dacă bugetul va suferi amputări majore, el va milita în Parlament pentru respingerea acestuia. Observatorii de la Bruxelles apreciază însă că Schulz face un joc de imagine, căci dacă anul viitor se obţine consensul în Consiliul European, Parlamentului îi va fi dificil să respingă bugetul. ;
Următoarea şedinţă dedicată bugetului va avea loc la începutul lui 2013
Se încarcă comentariile...
