Elveția și Germania, achiziție comună de sisteme de apărare antiaeriană
0Într-un pas discret, dar semnificativ, Elveția și Germania au convenit asupra achiziției comune de sisteme de apărare antiaeriană, consolidând cooperarea în cadrul inițiativei europene Sky Shield — o platformă tot mai relevantă în fața noilor realități de securitate continentală.
Potrivit agenției Bloomberg, acordul dintre cele două state vizează achiziționarea unor sisteme terestre de apărare aeriană cu rază medie de acțiune, produse de compania germană Diehl Defence. Negocierile contractuale sunt, în mare parte, finalizate, iar semnarea oficială este așteptată în săptămânile următoare.
Guvernul de la Berna a precizat că parteneriatul se înscrie în noua strategie națională de apărare, lansată recent, care prevede ca cel puțin 30% din achizițiile de armament să provină din spațiul european. Este o schimbare de paradigmă pentru o țară tradițional neutră, care pare să își redefinească neutralitatea în termeni de interdependență strategică.
Urs Loher, directorul elvețian pentru înzestrare militară, a semnat documentul bilateral alături de omologul său german, Carsten Stawitzki. Loher sublinia, cu doar câteva luni în urmă, nevoia de a aprofunda parteneriatele regionale pentru a răspunde unei crize persistente în livrările de armament — o criză acutizată de războiul din Ucraina, dar și de fragilitatea lanțurilor de aprovizionare post-pandemice.
Sky Shield – din inițiativă germană, în pilon european de apărare
Lansată de Berlin în 2022, inițiativa European Sky Shield a devenit, în doar doi ani, un element central al eforturilor continentale de întărire a apărării aeriene și antirachetă. Scopul este limpede: achiziții comune, interoperabilitate între aliați și, mai ales, costuri mai mici prin coordonare și planificare integrată.
Elveția s-a alăturat proiectului în 2023, în contextul reconfigurării sale strategice după invazia rusă în Ucraina. Deși nu este membră NATO, Berna a adoptat o poziție din ce în ce mai apropiată de cea a statelor membre, inclusiv prin participarea la exerciții comune și programe de interoperabilitate.
Pe acest fundal, acordul cu Germania devine mai mult decât o simplă achiziție: este un semnal că țările europene, indiferent de statutul lor formal în Alianță, se pregătesc pentru un peisaj de securitate în care amenințarea aeriană — în special cea venită dinspre Est — nu mai este o abstracție, ci o realitate tactică ce cere răspunsuri concrete.
NATO cere cinci ori mai multă apărare antiaeriană
În paralel, Alianța Nord-Atlantică a lansat, potrivit unor surse diplomatice europene, apeluri explicite către statele membre pentru a-și multiplica de cinci ori capacitățile de apărare aeriană la sol. Cererea vine pe fondul unei „lacune critice” în arhitectura de securitate a Europei, accentuată de utilizarea masivă a rachetelor și dronelor în teatrul ucrainean.
Este vorba, de fapt, despre recunoașterea unei vulnerabilități sistemice: Europa a mizat, timp de decenii, pe protecția oferită de scutul american și pe descurajarea convențională. Acum, însă, ritmul accelerat al amenințărilor și întârzierea investițiilor locale în sistemele defensive impun o reașezare profundă.
Un nou ecosistem defensiv european?
Acordul germano-elvețian vine, așadar, nu doar ca o reacție pragmatică la noile condiții, ci și ca un semnal că Europa încearcă să-și construiască propriul ecosistem defensiv — unul care să nu excludă parteneriatul cu SUA, dar nici să nu se bazeze exclusiv pe el.
În contextul incertitudinilor privind angajamentul american pe termen lung, astfel de pași — fie că sunt făcuți în tandem de membri NATO sau de țări tradițional neutre — capătă o importanță strategică aparte.
Iar dacă Sky Shield va reuși sau nu să devină „cupola” defensivă europeană la care visează unii lideri de la Bruxelles, Berlin sau Haga, rămâne o întrebare deschisă. Cert este, însă, că tăcerea în fața noilor realități nu mai este o opțiune.
Se încarcă comentariile...
