Elveţia: Prescrierea heroinei pentru dependenţi trebuie să devină politică guvernamentală

Elveţia devine prima ţară din lume care tranformă prescrierea heroinei pentru dependenţi într-o politică oficială a sistemului de sănătate, după ce alegătorii au votat ieri la un referendum într-o proporţie covârşitoare, de 68%, în favoarea acestui plan, informează BBC News online.

Programul, care prevede injectarea drogului la o clinică, sub supraveghere medicală, a fost experimentat mai întâi la Zurich în urmă cu 14 ani şi apoi s-a răspândit în întreaga ţară. El prevede ca dependenţii să vină la clinică de două ori pe zi, unde drogul le va fi injectat sub supravegehere medicală. Ei pot fi trataţi şi pentru alte probleme medicale, inclusiv pentru cele care ţin de sănătatea mintală.

Susţinătorii programului spun că a avut rezultate pozitive în cazul dependenţilor pe termen lung şi a fost redusă rata infracţiunilor şi deceselor legate de consumul şi traficul de droguri. Oponenţii susţin că prescrierea heroinei va trimite un mesaj greşit către tineri şi le va face rău înşişi dependenţilor.

Votul în privinţa heroinei a fost doar una dintre temele seriei de referendumuri în privinţa politicii elveţiene referitoare la drogurile ilegale. Astfel, în ceea ce priveşte cannabisul, elveţienii par să fi transmis semnalul invers, respingând dezincriminarea acestui drog.  Poliţia elveţiană de obicei închide ochii la consumul moderat de cannabis, dar studiile recente care sugerează că folosirea pe termen îndelungat a drogului poate fi mai dăunătoare decât se credea a încurajat probabil un răspuns negativ pentru dezincriminare.

Potrivit rezultatelor provizorii citate de AFP, alegătorii din majoritatea cantoanelor elveţiene au respins dezincriminarea folosirii cannabisului. În cantonul Neuchatel, 71,5 % dintre alegători au spus "nu" acestei propuneri, 69,7% la Friburg, iar 62,1% la Geneva.

În schimb, iniţiativa prezentată de o asociaţie, care propunea ca infracţiunea de pedofilie să nu poată fi prescrisă, a obţinut 51,9% din voturi, adică sufragiile a circa 1,2 milioane de alegători.

Guvernul şi principalele partide politice, cu excepţia Partidului Poporului Elveţian (SVP, de extremă-dreapta), s-au împotrivit acestei iniţiative, reamintind că doar în urmă cu câteva luni, în iunie, Codul Penal fusese deja modificat. În virtutea acestei modificări, victimele pot sesiza justiţia până la vârsta de 33 de ani, independent de data crimei. Autorii iniţiativei aprobate ieri sunt însă de părere că această limită trebuie să fie suprimată.