„Elefantul alb” din Ungaria lui Orbán: sensul giratoriu de 1,5 milioane de dolari abandonat în câmp, care nu duce nicăieri. Exemplu de risipă a fondurilor UE
0În vestul Ungariei, un sens giratoriu construit cu aproximativ 1,5 milioane de dolari), bani proveniți din fonduri europene, a ajuns să simbolizeze criticile aduse modului în care guvernul Viktor Orbán gestionează investițiile publice și fondurile UE.
Proiectul rutier a fost gândit ca parte a unei infrastructuri mai ample: un terminal de containere conectat la o nouă linie feroviară strategică. Aceasta ar fi trebuit să faciliteze transportul de mărfuri dinspre coasta Adriaticii către Slovacia, Cehia, Polonia și alte state din Europa Centrală și de Est, evitând tranzitul prin Budapesta, scrie CNN.
Problema este că, deși sensul giratoriu a fost finalizat, linia feroviară nu a fost încă construită. La ani distanță, infrastructura rutieră stă nefolosită într-un câmp, fără rol practic, în așteptarea demarării lucrărilor la calea ferată.
Criticii premierului Viktor Orbán susțin că astfel de proiecte reflectă un sistem economic construit pe dependența de fonduri europene, în timp ce discursul oficial al guvernului este adesea critic la adresa Uniunii Europene, descrisă frecvent ca o structură „decadentă” și „intervenționistă”.
O serie de experți și analiști citați de presa internațională afirmă că Ungaria a atras un volum semnificativ de fonduri europene, mai ales după 2010, dar că eficiența utilizării acestora este discutabilă.
Potrivit publicației citate, un economist din regiune a declarat că premierul Orbán a avut o strategie deliberată de accesare a fondurilor europene: „A fost cel mai mare beneficiar al sistemului de rentă din Uniunea Europeană în anii 2010. A fost o strategie conștientă”, a afirmat Krisztián Orbán (fără legătură de rudenie).
István János Tóth, directorul unui centru de cercetare a corupției din Budapesta, a descris proiectul de la Zalaegerszeg drept un exemplu clasic de investiție ineficientă.
„Fără banii europeni, acest tip de sistem nu ar fi putut fi construit”, a spus acesta, calificând astfel de lucrări drept „elefanți albi”, investiții costisitoare, dar cu utilitate redusă.
Autoritățile ungare susțin însă că fondurile europene au susținut mii de proiecte de infrastructură și dezvoltare. Potrivit datelor prezentate în parlament, în perioada 2014–2020 au fost finanțate aproximativ 52.000 de proiecte în Ungaria din bani europeni.
Totuși, criticii afirmă că printre acestea se regăsesc numeroase investiții controversate sau incomplete, de la pasarele construite fără pădure în jur până la turnuri de observație de dimensiuni reduse, considerate mai degrabă proiecte simbolice decât utile.
Ungaria este evaluată de organizațiile internaționale de monitorizare a corupției drept unul dintre statele membre UE cu cele mai mari probleme în acest domeniu. Guvernul de la Budapesta respinge constant aceste acuzații și susține că ele au motivații politice.
Fostul ambasador al SUA la Budapesta a criticat, la rândul său, modul în care sunt implementate unele proiecte finanțate din bani europeni, afirmând că „realitatea din teren nu corespunde întotdeauna promisiunilor inițiale”.
Fonduri europene blocate și tensiuni cu Bruxelles-ul
Începând din 2022, Comisia Europeană a suspendat o parte semnificativă din fondurile destinate Ungariei, invocând probleme legate de statul de drept, independența justiției și suspiciuni privind utilizarea incorectă a banilor publici.
În prezent, aproximativ 18 miliarde de euro rămân blocați, echivalentul a circa 10% din PIB-ul țării.
Guvernul ungar acuză la rândul său Bruxelles-ul de ingerință politică, susținând că blocarea fondurilor influențează indirect competiția electorală internă. Subiectul fondurilor europene a devenit un element central în dezbaterea politică din Ungaria, în contextul alegerilor parlamentare.
Opoziția promite deblocarea fondurilor prin reforme instituționale și măsuri anticorupție, în timp ce partidul de guvernământ acuză presiuni externe.
Se încarcă comentariile...
