Exclusiv Viktor Orbán ar putea cere anularea alegerilor, în cazul unei victorii a opoziției. Analist român din Marea Britanie: „S-ar putea inspira de la noi”

Viktor Orbán ar putea cere anularea alegerilor, în cazul unei victorii a opoziției, consideră politologul Cristian Nițoiu (Universitatea Loughborough, Marea Britanie). În disperare de cauză, premierul ungar ar putea recurge la soluția folosită la alegerile din România, din 2024.

Viktor Orban la un congres UDMR, în România. FOTO: Inquam / Simion Tătaru

Toți ochii sunt îndreptați spre Ungaria, unde campania electorală a intrat pe ultima sută de metri, înainte de alegerile de duminică, 12 aprilie. Pentru prima dată în ultimii ani, opoziția pare că pornește cu prima șansă. Péter Magyar, fost coleg al premierului Viktor Orbán în partidul Fidesz, actualmente lider al celor de la Tisza, principala formațiune politică de opoziție, vrea să preia puterea.

Chiar și așa, rezultatele sondajelor sunt mai degrabă contradictorii. Cercetările de piață realizate de sociologi apropiați de Tisza arată că formațiunea opozantă ar fi în avantaj cu 8 până la 10 puncte procentuale. În schimb, sondajele realizate de apropiații Fidesz, de exemplu Institutul Nézőpont și Centrul pentru Drepturi Fundamentale, indică un avans pentru Orbán și partidul său.

Nițoiu: Ambele tabere joacă „murdar”

Conform uneia dintre cele mai recente cercetări realizate de centrul sociologic și de analiză politică Iránytű Intézet, Tisza ar obține 41% din voturi, față de numai 34%, cât ar avea Fidesz. Totuși, așa cum s-a putut constata în ultimii ani și în România, aceste sondaje diferă de multe ori de rezultatul propriu-zis al alegerilor, așa că surprizele nu sunt deloc excluse nici în Ungaria.

„Adevărul” abordează subiectul alegerilor din țara vecină cu politologul Cristian Nițoiu, profesor de științe politice la Universitatea Loughborough, în Marea Britanie. În opinia sa, alegerile din Ungaria sunt deschise spre orice rezultat și chiar dacă multe case de sondaje insistă pe victoria Tisza, zarurile nu au fost încă aruncate.

„Va fi foarte interesant de văzut deznodământul acestor alegeri. Cred că suntem un pic pe muchie cuțit în acest moment, iar când spun asta am în vedere disperarea cu care acționează regimul Orbán. Am văzut de curând și știrile venite din Serbia despre un presupus atentat asupra rețelei de gaze balcanice. Ungaria își acoperă aproximativ 60–70% din necesarul de gaze prin acea conductă. Și Orbán a venit imediat și a spus că va pune sub control militar toate rețelele de gaze de pe teritoriul Ungariei”, spune Nițoiu.

Disperarea lui Viktor Orbán este dată de situația în care se află în unele sondaje, unde adversarul său politic a trecut în față. Însă și opoziția recurge la toate mijloacele, într-un moment în care bătălia pentru Ungaria este pe viață și pe moarte.

„Strategii lui Orbán sunt oarecum disperați. Aș spune că încearcă să creeze contextul sau imaginea în care Ucraina ar lupta într-o oarecare măsură împotriva intereselor Ungariei și că regimul Orbán este singurul care poate face față și se poate opune intereselor, spun ei, meschine ale Ucrainei. Am văzut și de partea cealaltă cum convorbirile ministrului ungar de externe cu Lavrov au fost făcute publice. Evident, faptul că astfel de convorbiri sunt făcute publice cu două săptămâni înainte de alegeri arată că intenția e, în mare măsură, să influențeze acele alegeri”, mai spune analistul.

Cum s-ar putea folosi Orban de anularea alegerilor din România

Dacă aparent Ungaria se îndreaptă spre o victorie a opoziției, surprizele nu sunt deloc excluse. La fel ca în România, unde sondajele nu au reflectat ceea ce avea să se întâmple la urne, la ultimele alegeri, rezultatele finale pot contrazice tot ceea ce se știe acum despre raportul de forțe între putere și opoziție. Și asta nu este tot. În cazul unei înfrângeri, Viktor Orbán ar avea încă o soluție la care poate recurge.

Cristian Nițoiu arată că anularea alegerilor din România, în 2024, a creat un precedent de care poate profita acum Viktor Orbán. Liderul ungar ar putea foarte bine ca în cazul unui eșec să susțină că alegerile au fost influențate masiv de forțe oculte din afara țării.

Discursul anti-Orbán de la Bruxelles și din marile cancelarii europene îi vine acum ca o mănușă șefului guvernului maghiar și s-ar întoarce împotriva opoziției, care ar fi beneficiara unui sprijin occidental masiv. Sprijin despre care Viktor Orbán poate spune, chiar fără a prezenta dovezi concrete, că ar fi depășit anumite limite și s-ar fi înscris în ceea ce înseamnă intervenția în treburile interne ale Ungariei și că ar fi influențat rezultatul alegerilor.

De altfel, ideea unor ingerințe ale Bruxelles-ului și ale țărilor puternice din Europa de Vest, Germania și Franța, a fost deja lansată de vicepreședintele SUA, JD Vance. În vizita sa de susținere de la Budapesta, unde a apărut lângă Viktor Orbán, al doilea cel mai important om din Statele Unite le-a reproșat direct europenilor că intervin în alegerile din Ungaria.

„Ceea ce s-a întâmplat în această țară, în mijlocul acestei campanii electorale, este unul dintre cele mai grave exemple de interferență străină în alegeri pe care le-am văzut sau despre care am citit vreodată”, a acuzat JD Vance.

Asta ar putea să însemne că Viktor Orbán nu exclude sub nicio formă anularea alegerilor, așa cum s-a întâmplat în România vecină.

„Dacă ne aducem aminte de discuțiile care au existat în România despre influențarea alegerilor de către anumiți actori străini, poate că regimul Orbán se gândește serios să procedeze la fel. S-ar putea inspira de la noi și să anuleze alegerile dacă nu le câștigă. Aș spune că poate invoca interferențe externe și mai mari decât ce am văzut în cazul României. Aș merge mai departe și aș afirma că ar fi foarte probabil ca regimul Orbán să ia exemplul României dacă pierde alegerile. Să le anuleze. Să încerce să folosească căi legale, dar la limită pentru a anula alegerile. Dar nu știu deocamdată, nimeni nu poate ști dacă le va câștiga oricum, fără să recurgă la acest lucru”, punctează Nițoiu.

Ce s-ar schimba dacă ar câștiga opoziția

În esență, Ungaria nu se va schimba foarte mult, chiar și în cazul în care Péter Magyar ar câștiga alegerile, consideră Cristian Nițoiu. Economia țării este stabilă, inflația de 1,8% este de aproape 5 ori mai mică decât cea din România, iar investitorii străini au răsfățat mereu Ungaria. Marii investitori din Ungaria provin din Occident, cu precădere din Germania, dar un flux important de investiții vine în ultimii ani și din China. În același timp, dincolo de discursul care îi separă, și de dușmănia lor, Viktor Orbán și Péter Magyar au origini politice comune și au fost mult timp aliați.

„El a făcut parte din Fidesz, de fapt, până acum câțiva ani, până când s-a certat cu Viktor Orbán. Deci nu sunt chiar atât de diferiți. Și cred că opinia publică din Ungaria cunoaște foarte bine acest lucru. Mulți îl vor vota pe Péter Magyar pentru că s-au săturat, nu-l mai vor pe Orbán, dar oamenii sunt în mare parte conștienți de faptul că o schimbare majoră nu va avea loc nici dacă va câștiga opoziția”, susține expertul.

Dacă în plan intern situația țării nu se va schimba dramatic, în cazul unui succes al opoziției, nu același lucru se poate spune despre politica externă. Beneficiar al unui sprijin masiv, cel puțin la nivel declarativ și de imagine, din partea Bruxelles-ului, Péter Magyar va apropia Ungaria de linia promovată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Asta după ce în ultimii ani Budapesta a fost „rebela” Uniunii Europene.

„Dacă nu va mai fi Orbán la putere, cred că Ungaria nu va mai amâna implementarea acelui împrumut față de Ucraina. Adică, chiar dacă va continua să fie tăios la adresa Ucrainei, Péter Magyar va răspunde astfel solicitărilor de la Bruxelles”, explică Cristian Nițoiu.

Relația cu Ucraina ar rămâne complicată și dacă ar câștiga Magyar

Însă, chiar dacă va colabora cu Bruxelles-ul și nu se va mai opune politicii promovate de aici, Ungaria nu se va transforma peste noapte într-o prietenă a Ucrainei. Magyar va fi, desigur, de acord ca Uniunea Europeană să susțină masiv financiar Ucraina, dar asta nu înseamnă că Budapesta va avea o atitudine binevoitoare față de această țară.

„Este prea puțin probabil să se schimbe anumite lucruri în raport cu Ucraina, pentru că sunt niște condiții structurale acolo. Și știm că există o comunitate foarte puternică maghiară, în regiunea Ujhorod din sud-vestul Ucrainei. Iar propaganda de stat din Ungaria în ultimii ani a fost foarte virulentă în a sancționa modul în care, de exemplu, din punctul lor de vedere, etnicii maghiari au fost trimiși pe front într-un mod deliberat pentru a slăbi unitatea comunității maghiare de acolo. Și având în vedere sensibilitățile etnice din Ungaria la nivelul populației, astfel de mesaje au avut și au încă un impact emoțional foarte mare. De asta cred că oricine ar veni la putere la Budapesta nu poate avea o relație foarte strânsă cu Ucraina. Nu văd cum și cine ar putea, în momentul acesta, să schimbe această narațiune și atitudinea pe care o au ungurii și ucrainenii, unii față de alții. Doar dacă vor exista anumite reacții simbolice foarte importante din partea Ucrainei, însă am văzut că și în raport cu România acestea nu au prea existat, poate cu excepția declarării unei zile a limbii române de către Kiev”, mai spune Cristian Nițoiu.

Cine este Cristian Nițoiu

Cristian Nițoiu este cercetător și predă la Universitatea Loughborough din Londra. Cercetarea lui Nițoiu se axează în principal pe politica externă a Rusiei și pe cea a Uniunii Europene, alături de relația dintre democrație și politica externă a statelor. Cartea „EU Foreign Policy Analysis: Democratic Legitimacy, Media, and Climate Change”, publicată la celebra editură Palgrave, din New York, l-a impus ca un politolog important nu doar la nivel european, iar cărțile sale ulterioare analizează evoluția spre o politică externă agresivă în al treilea mandat de președinte al Rusiei al lui Putin și relațiile dintre UE și Rusia, precum și schimbările pe care accederea la Uniunea Europeană le-a produs în politica externă a României.

A predat cursuri de teoria relațiilor internaționale, diplomație, politică externă rusă și europeană, BRICS în politica mondială, comunicare politică, politică și societate regională, precum și filosofia științelor sociale. El a editat o serie de numere speciale care analizează ascensiunea gândirii strategice și a geopoliticii în politica externă a UE și influența Rusiei asupra dezvoltării politicii externe în Asia Centrală și spațiul post-sovietic.