Diviziunea Europeană: criza imigranţilor dezbină UE. Summitul de la Bruxelles s-a încheiat fără soluţii

Aproape 2.000 de oameni au murit de la începutul anului pe Mediterană, încercând să ajungă în UE

Cu 153.000 de imigranţi non-UE ajunşi în spaţiul comunitar doar de la începutul acestui an, UE încă nu ştie cum va gestiona criza cu care se confruntă. Consiliul European care a avut loc joi şi vineri la Bruxelles s-a încheiat cu o non-soluţie: liderii UE au decis relocarea a 40.000 de imigranţi din Italia şi Grecia, însă nu ştiu unde-i vor duce.

Comisia Europeană şi Consiliul European s-au văzut nevoite să renunţe la planurile de a introduce cote statelor comunitare pentru a primi imigranţi non-UE, după ce numeroţi lideri s-au opus categoric ideii. Sistemul pe cote era singura strategie creionată de forurile europene pentru a gestiona criza imigranţilor care ajuns zi de zi pe coaste Uniunii Europene din Orientul Mijlociu şi nordul Africii. 

„Nu avem un consens între statele membre cu privire la cotele obligatorii pentru imigranti”, a declarat la încheierea discuţiilor Donald Tusk, preşedintele Consiliului European. „Va fi nevoie de mult timp pentru a construi un nou consens european cu privire la migratie”, a adăugat acesta. ââ

Singura decizie pe care au luat liderii comunitari priveşte relocarea a 40.000 de persoane în alte state membre UE în următorii doi ani, însă nu se ştie deocamdată unde. Cele 40.000 de persoane se află deja pe teritoriul UE. Practic, dintre cei 63.000 de imigranţi care au ajuns anul acesta în Italia şi cei 62.000 de imigranţi care au venit în Grecia, vor fi selectaâi 40.000 şi trimişi în alte state comunitare. 

După renunţarea la sistemul pe cote, cel mai probabil ei vor fi trimişi în state care se oferă voluntare. Comisia Europeană analizează deja posibilitatea de a acorda ajutoare financiare de 6.000 de euro pe cap de refugiat statelor care-i acceptă. 

Anterior, Tusk le-a cerut statelor membre UE să accepte să împartă povara bărcilor pline cu imigranţi care au traversat Marea Mediterană în căutarea unei vieţi mai bune în Europa. Cel puţin 153.000 de imigranţi au încercat să intre în UE în acest an, ceea ce reprezintă o creştere de 149 la sută comparativ cu anul trecut.

Dezbaterea privind miile de imigranţi care ajung în fiecare lună pe malurile Europei, traversând Mediterana din Orientul Mijlociu sau nordul Africii, s-a extins dincolo de graniţele ţărilor în care aceştia pun prima dată piciorul pe uscat. Elveţia a ameninţat marţi că va închide graniţa cu Italia, unul dintre cele mai afectate state europene de criza imigranţilor. 

Ofensivă militară fără precedent

Uniunea Europeană încă nu are o strategie clară şi coordonată pentru zecile de mii de imigranţi care ajung anual ilegal pe teritoriul său. Fenomenul a devenit prioritar pe agenda comunitară doar în momentul în care tragediile de pe Mediterană s-au înmulţit. De la începutul acestui an, aproape 2.000 de oameni au murit în astfel de naufragii sau pur şi simplu nu au supravieţuit călătoriei – condiţiile sunt descrise drept inumane, oamenii se calcă în picioare. La începutul acestei săptămâni, UE a demarat o ofensivă militară fără precedent în Mediterană, principalul obiectiv fiind descurajarea imigranţilor şi prinderea traficanţilor de fiinţe umane. 

Strategia bazează pe doi piloni - misiunile militare pentru depistarea vaselor cu imigranţi şi aplicarea unui sistem de cote pentru refugiaţii care se află deja sau reuşesc să ajungă de acum pee teritoriul UE. 

Latura militară se bazează atât pe misiuni navale, cât şi aeriene. Vase de luptă vor supraveghea coastele Libiei, de unde provine majoritatea covârşitoare a imigranţilor care încearcă să ajungă în UE. Totodată, avioane militare vor survola zona. 

„Prioritatea este salvarea imigranţilor aflaţi în pericol, pe mare”, a declarat înainte de reuniunea miniştrilor Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru/tragediile-din-marea-mediterana" target="_blank">View the story "Tragediile din Marea Mediterană" on Storify</a>]