Diplomație în doliu. Înmormântarea Papei a fost umbrită de dorința unor lideri de a negocia cu Trump
0Ultimele omagiile emoționante aduse popularului Suveran Pontif au venit pe fondul unei lupte diplomatice a unor lideri pentru a se întâlni cu președintele SUA, scrie politico.eu.

Sâmbătă, Piața Sfântul Petru a devenit, pentru câteva ore, centrul unui spectacol geopolitic de anvergură, într-un decor de reculegere și solemnitate. Lideri din întreaga lume s-au reunit la Vatican pentru a aduce un ultim omagiu Papei Francisc – un pontif al reformei, al apropierii de cei marginalizați și al unui mesaj constant de pace. Dar în umbra slujbei de adio s-au desfășurat, discret dar intens, negocieri și întâlniri care par să fi redefinit prioritățile momentului.
Prezența președintelui american Donald Trump – anunțată cu doar câteva zile înainte – a declanșat un vârtej de inițiative diplomatice. Într-o Europă încă tensionată de războiul din Ucraina și în fața unei ofensive tarifare americane care pune în dificultate economiile europene, orice oportunitate de dialog direct cu liderul de la Washington este tratată ca o fereastră rară de influență.
În timp ce cardinalul Giovanni Battista Re rostea omilia funebră în fața unui sfert de milion de participanți, jurnaliștii acreditați la Vatican urmăreau cu binocluri de mare putere fiecare pas al lui Trump, căutând semne ale unor interacțiuni semnificative. Și nu au fost dezamăgiți.
Întâlniri simbolice cu ecou strategic
Președintele american a fost văzut în conversații intense cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, înainte de începerea ceremoniei religioase. Fotografiile publicate ulterior de partea ucraineană arată o scenă rară de apropiere între cei doi, într-o atmosferă aproape meditativă, între coloanele impunătoare ale bazilicii. Zelenski a numit întâlnirea „istorică”, subliniind că ar putea reprezenta un prim pas spre o pace durabilă.
La scurt timp după plecarea din Roma, Trump a postat un mesaj pe rețeaua sa socială, în care și-a exprimat scepticismul cu privire la intențiile reale ale lui Vladimir Putin, sugerând că liderul rus „îl duce cu vorba”, în ciuda discuțiilor de pace aflate în desfășurare. Kremlinul, pe de altă parte, a comunicat că este pregătit pentru negocieri „fără condiții prealabile”.
Dincolo de discuția cu Zelenski, Trump a fost surprins și alături de președintele francez Emmanuel Macron și de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, sugerând o tentativă de apropiere între Washington și Bruxelles într-un moment de divergențe economice profunde.
Un context încărcat de simboluri
În mod semnificativ, la ceremonie nu a fost prezent președintele rus Vladimir Putin, a cărui deplasare în Italia l-ar fi expus riscului unei arestări internaționale. În schimb, printre participanți s-au aflat lideri politici, figuri religioase și cetățeni obișnuiți din toate colțurile lumii, reflectând nu doar popularitatea globală a Papei Francisc, ci și noile centre de greutate ale Bisericii Catolice.
Între spiritual și geopolitic
Funeraliile, deși marcate de fastul tipic Vaticanului – cu procesiuni, veșminte aurite și o adunare de cardinali din toate colțurile lumii – au pus în lumină stilul sobru al lui Francisc: sicriul său a fost din lemn simplu, a fost înmormântat cu pantofii săi vechi și trasportat cu un papamobil special adaptat pentru această ocazie. Vehiculul a fost folosit anterior de pontif într-o călătorie în Orient, iar pentru funeralii a fost modificat pentru a putea susține o platformă funerară. Toate acestea au contrastat puternic cu tradiția predecesorilor săi. A fost un mesaj postum de modestie, care a completat imaginea unui papă care a vrut mereu să fie „aproape de oameni”.
Înmormântarea sa la Santa Maria Maggiore, nu departe de cartierul Esquilino – unul dintre cele mai defavorizate din Roma – încheie simbolic o eră. Dar deschide alta, căci în doar câteva săptămâni, cardinalii vor începe conclavul, în mijlocul unor tensiuni doctrinare și strategice fără precedent.
Pacea, despre care Papa Francisc a vorbit neobosit în ultimii ani, pare mai degrabă o temă de negociere între marile puteri decât o realitate apropiată. În acest peisaj incert, imaginea a doi lideri – Trump și Zelenski – discutând sub cupola basilicii rămâne poate cea mai pregnantă ilustrare a felului în care lumea de azi își joacă viitorul pe fundalul istoriei și al credinței.
Semnale în legătură cu cine va fi următorul papa
Înmormântarea papei a fost primul moment important pentru a urmări semnele în legătură cu cine ar putea fi următorul pontif. Cardinalii prezenţi au ascultat cu atenţie predica rostită de cardinalul italian Giovanni Battista Re, liderul ceremonial al Colegiului Cardinalilor şi un oficial pensionat al Vaticanului.
La funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea din 2005, predica a fost rostită de cardinalul german Joseph Ratzinger, care a oferit ceea ce mulţi au considerat a fi o elocinţă emoţionantă despre viaţa şi moştenirea regretatului papă. Unsprezece zile mai târziu, Ratzinger avea să fie ales ca Papa Benedict al XVI-lea.
Re are 91 de ani, nu poate intra în conclav şi nu este un pretendent la funcţia papală. Cu toate acestea, cunoscătorii spun că acesta a încercat să ofere confraţilor săi un ghid de urmat prin modul în care și-a ales să descrie papalitatea lui Francisc și în cuvintele pe care le-a folosit pentru a descrie nevoile actuale ale Bisericii Catolice.
Predica de înmormântare
În fața a sute de lideri mondiali prezenți la funeraliile Papei Francisc, sâmbătă, cardinalul italian Giovanni Battista Re a lansat apeluri pentru sprijinirea migranților, încetarea războaielor și acțiuni urgente împotriva schimbărilor climatice – teme politice preferate ale Papei Francisc, scrie Reuters.
Re a reluat una dintre cele mai ferme critici pe care papa le-a adus președintelui american Donald Trump, aflat chiar în mijlocul mulțimii, spunând că trebuie „să construim poduri, nu ziduri”.
Într-un limbaj profund spiritual, prelatul de 91 de ani a transmis un mesaj clar: nu există cale de întoarcere.
Francisc, primul papă venit din America Latină și o figură globală remarcabilă în cei 12 ani de pontificat, a fost „atent la semnele timpului și la ceea ce Duhul Sfânt trezea în Biserică.”
„Plin de căldură umană și profund sensibil la provocările prezentului, Papa Francisc a împărtășit cu adevărat neliniștile, suferințele și speranțele acestei epoci”, a spus Re.
El a atins inimile oamenilor, a adăugat cardinalul, „într-un mod direct și imediat.”
Alte indicii
Alte indicii pentru posibilii succesori ai lui Francisc vor apărea probabil mai lent.
În 2013, pe măsură ce cardinalii se adunau la Roma după demisia surprinzătoare a lui Benedict, unii dintre prelaţii americani care se pregăteau să participe la conclav au început să ţină conferinţe de presă. Grupul mai larg al cardinalilor din întreaga lume le-a cerut ulterior să nu mai facă briefinguri.
Chiar dacă de data aceasta nu vor avea loc conferinţe de presă, cardinalii care îşi petrec timpul la Roma celebrează adesea slujbe la bisericile din oraş. Predicile pe care le oferă cu aceste ocazii ar putea da indicii despre ceea ce gândesc.
„Orice semn va veni pe bucăţele - fraze folosite pentru a descrie ceea ce cardinalii caută la următorul papă”, a spus Thavis.
„Cuvinte precum ”deschidere” şi ”reformă” s-ar putea potrivi anumitor cardinali, în timp ce ”abilităţi administrative” şi ”teologie solidă” i-ar putea descrie pe alţii”, a arătat el.
Un nou papă poate lua orice nume doreşte. De obicei, noul papă îşi alege un nume bazat pe o papalitate căreia doreşte să îi aducă un omagiu sau pe care doreşte să o imite. Printre cele mai populare zece nume de papi se numără Ioan, Benedict, Grigore sau Clement.
Cele mai mari indicii vor veni în cadrul întâlnirilor zilnice pe care cardinalii le au în săptămâna premergătoare conclavului.
În aceste întâlniri, cunoscute sub numele de „congregaţii generale”, cardinalii au ocazia să vorbească liber şi chiar, poate, să ofere o viziune pentru un viitor papat sub conducerea lor.
În 2013, cardinalul argentinian Jorge Mario Bergoglio a oferit o scurtă reflecţie la una dintre aceste reuniuni. El a declarat că Biserica, afectată de abuzuri sexuale şi scandaluri financiare, a devenit „bolnavă” şi prea „autoreferenţială”, potrivit unui text care a fost publicat ulterior. El a spus că Biserica trebuie să facă o treabă mai bună în încercarea de a se deschide către lumea modernă.
Câteva zile mai târziu, Bergoglio avea să fie ales ca Papa Francisc.