Dilema Europei privind Gronelanda. Ce ar însemna un scenariu în care SUA ar prelua teritoriul semiautonom

Reacția lentă a Bruxelles-ului la cele mai recente declarații ale lui Donald Trump privind Groenlanda este grăitoare privind postura delicată în care se află Europa în raport cu SUA, în timp ce NATO încearcă la rândul său să evite antagonizarea președintelui SUA, scrie Politico.

FOTO Shutterstock

„Groenlanda este un aliat al SUA și se află sub umbrela alianței NATO. Or, aceasta este o diferență foarte, foarte mare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europenei, Paola Pinho, subliniind că UE susține Groenlanda, dar cazurile Venezuelei - unde SUA au lansat o operațiune militară de extragere și evacuare a liderului autoritar, Nicolas Maduro și soției sale - și teritoriului semiautonom al Danemarcei nu pot fi comparate.

Presată în mod repetat cu privire la măsurile specifice pe care UE le-a lua pentru a descuraja posibile acțiuni ale lui Trump, Comisia Europeană s-a limitat la a spune  că „nu va înceta să apere” principiile suveranității naționale și integrității teritoriale - fără a clarifica cum intenționează să acționeze în mod concret.

După operațiunea armatei SUA în Venezuela, președintele SUA a reluat declarațiile privind necesitatea ca SUA să preia controlul asupra Groenlandei pe fondul prezenție sporite ale navelor Chinei și Rusiei în teritoriul bogat în resurse naturale și unul considerat strategic de administrația americană pentru propria securitate națională.

„Avem nevoie de Groenlanda pentru o situație de securitate națională”, a declarat Trump reporterilor la bordul Air Force One, duminică. „Este foarte strategică. În acest moment, în Groenlanda este plin de nave rusești și chineze”.

„Gata e de ajuns. Gata cu presiunea. Gata cu insinuările. Gata cu fanteziile despre anexare”, a reacționat premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, care deși a respins comparațiile cu Venezuela, o țară nedemocratică, a avertizat că guvernul său își va înăspri tonul.

Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a mers mai departe, avertizând că o intervenție în forță în Groenlanda a SUA  ar fi un atac asupra unei țări sub umbrela NATO, ceea ce ar echivala cu sfârșitul NATO.

„Președintele american ar trebui luat în serios atunci când spune că vrea Groenlanda”, a spus ea. 

Problema delicată a Groenlandei

Reacția lipsită de ferminate a UE la aceste declarații despre o posibilă preluare a controlului SUA asupra teritoriului arctic arată situația delicată în care se află UE în raport cu SUA, scrie Politico.

Deși Groenlanda este un teritoriu autonom al Danemarcei, aceasta nu face parte din UE,  părăsind precursoarea sa, Comunitățile Europene în 1985. Însă groenlandezii sunt cetățeni ai UE prin prisma apartenenței Danemarcei la UE.

Groenlanda și Danemarca au respins în repetate rânduri propunerile lui Trump, insistând că Groenlanda nu este de vânzare și că viitorul său trebuie decis de propriii cetățeni, nu de către Washington.

În legătură cu afirmația lui Trump din acest weekend, conform căreia UE „are nevoie” ca SUA „să aibă” Groenlanda, Comisia a oferit următorul răspuns: că aceasta „cu siguranță nu” este poziția UE.

Temându-se probabil de potențiale represalii din partea lui Trump în materie de comerț sau în ceea ce privește Ucraina, UE a reacționat până acum cu blândețe.

Pe de altă parte, în timp ce mulți aliați au respins până acum o incursiune totală în Groenlanda ca fiind improbabilă, comentariile lui Trump încep să suscite un amestec de anxietate și sfidare în cadrul alianței, scrie publicația americană.

„Susținem pe deplin Danemarca - inclusiv nivelul lor de îngrijorare”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt.

Alții susțin că remarcile ar trebui să-i motiveze pe aliați să-și intensifice capacitățile de apărare în Arctica, un factor menit totodată să-l îmbuneze pe Trump.

„Este necesară o gândire creativă... pentru a consolida prezența Alianței în jurul Groenlandei și, astfel, pentru a aborda preocupările de securitate ale SUA”, a declarat un al doilea diplomat NATO de rang înalt, menționând că organizația ar putea trimite mai multe echipamente militare în regiune, așa cum a făcut anul trecut în Marea Baltică și pe flancul estic al NATO.

„Dacă șeful statului unui aliat spune că o parte a teritoriului aliat... are «nave rusești și chineze peste tot», atunci acest lucru ar trebui luat foarte în serios”, au adăugat ei.

Scenariul în care SUA ar ataca Groenlanda

Totuși, ultima amenințare a lui Trump reprezintă o provocare „existențială” pentru NATO, a declarat Ed Arnold, cercetător senior la think tank-ul Royal United Services Institute, având în vedere că nu există precedent ca o țară să fi lansat un atac direct asupra alteia din alianță de la înființarea NATO.

În cel mai negru scenariu  - o incursiune militară americană - Danemarca ar putea convoca unilateral aliații pentru discuții privind amenințările la adresa securității sale, a spus el, dar ar fi apoi paralizată, deoarece Washingtonul ar bloca un răspuns militar.

Asta ar însemna aproape „cu siguranță... sfârșitul NATO așa cum îl știm”, a spus Arnold.

Analistiul a subliniat că a fost observată o oarecare creștere a activității rusești și chineze în Arctica, iar ministrul german de externe, Johann Wadephul, a recunoscut și el acest aspect într-un interviu acordat radioului Deutschlandfunk, luni.

Trump „a subliniat pe bună dreptate că există un interes crescut din partea Chinei și Rusiei în această regiune”, a spus Wadephul. „Asta afectează interesele noastre de securitate. Suntem cu siguranță pregătiți să discutăm aceste probleme cu SUA”.

El a adăugat că intenționează să discute despre situație cu secretarul de stat american Marco Rubio „în viitorul apropiat”, subliniind totodată că este important să fie respectată integritatea teritoriale-ă a Groenlandei.

Raphael Glucksmann, eurodeputat francez din grupul Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, a sugerat că UE ar trebui să înființeze „o bază militară europeană permanentă în Groenlanda”, gest care „ar trimite un semnal ferm față de Trump și ne-ar permite să facem nul argumentul american despre incapacitatea noastră de a asigura securitatea Groenlandei”.