De ce și-a transferat Germania avioanele de vânătoare în Polonia înaintea exercițiilor militare din Belarus. Ce aduce nou Vest-2025
0Cu doar câteva săptămâni înainte de începerea exercițiilor militare „Zapad-2025” în Belarus, Germania a transferat cinci avioane de luptă Eurofighter în Polonia, relatează publicația germană Bild. Aeronavele au fost dislocate pe 4 august la baza aeriană Mińsk Mazowiecki, situată la est de Varșovia, urmând ca operațiunile să înceapă oficial pe 5 august.
Potrivit unei purtătoare de cuvânt a forțelor aeriene germane, citată de Bild, „începând de luni, Eurofighterele germane vor opera pentru prima dată de pe această bază poloneză. Este un semnal clar al solidarității în cadrul NATO și o măsură eficientă de descurajare și protejare a spațiului aerian comun”.
Cele cinci avioane provin din cadrul Escadrilei Tactice 31, iar alături de acestea, aproximativ 150 de soldați germani din Escadrila „Boelcke”, din Comandamentul zonal și din Regimentul de protecție al forțelor aeriene „Friesland”, au fost deja desfășurați în Polonia încă din 21 iulie.
Ministerul german al Apărării a declarat că această desfășurare include o așa-numită „escadrilă de reacție rapidă”, capabilă să răspundă prompt la eventuale încălcări ale spațiului aerian.
Avioanele Eurofighter trimise acum vor sprijini trupele germane deja staționate în sud-estul Poloniei, în apropiere de Rzeszów, unde Germania a instalat două unități de apărare antiaeriană Patriot. În același timp, aeronave din Escadrila Tactică 71, dislocate din Rostock încă din aprilie 2025, continuă să patruleze spațiul aerian din nordul Poloniei și zona Mării Baltice, ca răspuns la activitatea avioanelor de recunoaștere rusești.
Între timp, tensiunile în regiune persistă. Pe 28 iulie, autoritățile lituaniene au raportat pentru a doua oară în această lună pătrunderea unei drone neidentificate provenit din Belarus. Aparatul a fost observat la o altitudine de aproximativ 200 de metri, în apropierea capitalei Vilnius, iar locul unde a aterizat a fost identificat abia după câteva zile. Un incident similar a avut loc și pe 10 iulie.
Ca reacție, comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a făcut apel la statele membre ale Uniunii Europene să dezvolte un „scut de drone” și să intensifice producția de astfel de echipamente. Totodată, Lituania intenționează să își consolideze apărarea antiaeriană de-a lungul frontierei cu Belarus.
Ce se ascunde în spatele exercițiilor militare de amploare din Belarus
În luna septembrie, Belarus urmează să găzduiască exercițiile militare ruso-belaruse Zapad-2025 (Vest-2025), o nouă ediție a manevrelor strategice care au loc o dată la doi ani.
Exerciții similare desfășurate în 2022 au precedat lansarea invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia, iar ediția din acest an va fi prima de asemenea amploare organizată în Belarus de la începutul războiului, scrie pravda.ua.
Nu este, așadar, surprinzător că aceste manevre atrag o atenție sporită, atât din partea Ucrainei, cât și a Uniunii Europene și NATO.
Încă din luna aprilie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar putea folosi exercițiile militare ca acoperire pentru acțiuni agresive. La rândul său, Alianța Nord-Atlantică a transmis că va „rămâne vigilentă și va continua să monitorizeze îndeaproape evoluțiile”.
Este important de precizat că îngrijorările nu vizează, în principal, riscul deschiderii unui nou front împotriva Ucrainei, ci posibile acțiuni ostile îndreptate împotriva vecinilor Belarusului din UE – în special Polonia și Lituania.
O tradiție de descurajare și amenințare
Exercițiile militare comune ruso-belaruse au început în mod regulat în 2009, iar manevrele Zapad și Scutul Uniunii au fost organizate, cu caracter strategic-operațional, o dată la doi ani.
Îngrijorări semnificative au apărut în 2017, când fostul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Viktor Mujenko, a avertizat că astfel de exerciții ar putea ascunde intențiile reale ale Kremlinului.
De altfel, structura acestor exerciții a fost, încă de la început, orientată spre scenarii de război împotriva NATO.
Un exemplu relevant este Zapad-2021, când aproximativ 200.000 de militari din Rusia, Belarus și aliați din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) au participat la un scenariu în care o „Republică Polară” fictivă ataca „Federația Centrală”.
Totuși, aceste exerciții au avut consecințe reale: unități rusești au rămas în Belarus după încheierea manevrelor, fiind ulterior implicate în invazia Ucrainei.
Exercițiile ulterioare, mai restrânse, au oferit acoperire pentru lansarea ofensivei din februarie 2022.
De atunci, Belarus nu a mai găzduit exerciții militare de amploare. Scutul Uniunii 2023 a fost anulat, iar în 2024 nu au avut loc manevre strategice semnificative.
În schimb, au fost desfășurate exerciții tactice mai mici, în special în cadrul forțelor aeriene. De pildă, în 2023, Belarus a găzduit exerciții aeriene comune, iar Rusia a desfășurat sisteme de rachete Iskander-M pe teritoriul său. Accentul a trecut de la operațiuni defensive la scenarii ofensive.
Potrivit unor documente scurse din Pentagon, aceste activități vizau inducerea ideii, în rândul serviciilor ucrainene de informații, că o nouă ofensivă dinspre nord ar fi iminentă.
În același context, Rusia a anunțat desfășurarea de arme nucleare tactice în Belarus – o mișcare însoțită de o campanie mediatică neobișnuit de agresivă.
Un episod similar a avut loc în mai 2024, când au fost organizate exerciții-surpriză pentru testarea portatorilor de arme nucleare non-strategice. Deși nu a existat nicio dovadă clară că arme nucleare au fost efectiv staționate în Belarus, autoritățile de la Minsk au încercat să prezinte rezervoare de combustibil montate pe avioane Su-25 drept „bombe nucleare”.
Prin urmare, începând cu 2022, exercițiile militare din Belarus au fost folosite în principal ca instrumente de presiune asupra Occidentului.
Ce aduce nou Zapad-2025?
Întrebarea-cheie este dacă Rusia, în condițiile actuale de constrângeri militare și logistice, poate desfășura suficiente trupe pentru a reprezenta o amenințare reală la adresa statelor membre NATO.
Spre deosebire de ciclul Zapad-2021, când echipamente militare rusești ajungeau deja în Belarus în luna iulie, anul acesta nu au fost semnalate desfășurări semnificative – doar câteva zboruri militare cargo rusești.
Și din partea oficialilor occidentali vin semnale de calm. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că nu consideră un atac rusesc asupra Alianței ca fiind un scenariu realist după Zapad-2025.
La Vilnius, președintele Comisiei pentru securitate și apărare națională, Giedrimas Jeglinskas, a transmis că nu s-au observat activități neobișnuite. La rândul său, ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a afirmat că Rusia este „împotmolită” în Ucraina.
Chiar și la Minsk părea să se contureze o atitudine mai precaută: la începutul lunii iulie, liderul autoritar Alexandr Lukașenko a anunțat modificarea parametrilor exercițiilor – cu o reducere a efectivelor și desfășurarea acestora în zone mai îndepărtate de granițele NATO. Totodată, Belarus a invitat observatori internaționali occidentali.
Însă, la doar trei săptămâni după această deschidere, tonul s-a schimbat. Șeful Statului Major belarus, Pavel Muraveiko, a amenințat cu deplasarea de trupe mai aproape de granițele cu Polonia și Lituania, ca răspuns la viitoarele exerciții NATO Defender Europe 2025.
Această schimbare bruscă indică faptul că, în ciuda aparențelor, scenariul cel mai pesimist rămâne posibil.
Amenințarea este reală, dar nu iminentă
Chiar dacă riscul imediat este redus, amenințarea unei agresiuni împotriva statelor NATO rămâne prezentă pe termen mediu și lung.
Rusia continuă să utilizeze mecanismele de integrare din cadrul Statului Unional pentru a-și consolida controlul asupra sectorului de securitate din Belarus. Exercițiile militare ar putea reprezenta un nou pas în această direcție.
Capacitatea Belarusului de a echilibra influența Moscovei este tot mai limitată, crescând probabilitatea unei absorbții politice și militare treptate.
Aceasta ar extinde capacitățile Kremlinului și ar putea transforma flancul estic al NATO într-un nou punct fierbinte în confruntarea cu Rusia.
Geografia regiunii accentuează vulnerabilitatea strategică: Vilnius se află la doar 50 km de granița cu Belarus, iar țările baltice sunt legate de restul Europei continentale printr-o fâșie îngustă – coridorul Suwałki.
Scenariile posibile sunt multiple, iar NATO este nevoită să se pregătească din timp pentru eventualitatea unui conflict cu Rusia și un Belarus complet integrat în orbita Kremlinului.
Se încarcă comentariile...
