Curtea Penală Internaţională deschide o examinare preliminară pentru baia de sânge din Ucraina
0
Curtea Penală Internaţională a anunţat vineri deschiderea unei examinări preliminare privind Ucraina. Aceasta este procedura standard după ce un stat a trimis o declaraţie privind renunţarea la jurisdicţie în faţa CPI, în temeiul Statutului Roma. Este însă foarte puţin probabil ca procurorul Tribunalului Internaţional să decidă începerea unei anchete în cazul băii de sânge din Euromaidan, unde au fost ucişi prin împuşcare în jur de 100 de oameni.
Parlamentul de la Kiev a sesizat în februarie Curtea Penală Internaţională (CPI) în cazul preşedintelui demis Viktor Ianukovici pentru că ar fi dat ordin să se tragă în protestatarii din Piaţa Independenţei. Cu toate acestea, este foarte puţin probabil ca Ianukovici, pe care nimeni nu l-a mai văzut de sâmbătă, să apară vreodată în faţa tribunalului internaţional.
Conform CPI, „Pe 17 aprilie 2014, Guvernul Ucrainei a înaintat o declaraţie sub Articolul 12(3) din Statutul Roma prin care acceptă jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale (CPI) pentru crimele comise pe teritoriul său în perioada 21 noiembrie 2013 - 22 februarie 2014.
După primirea unei referinţe sau a unei declaraţii din partea unui stat care face trimitere la Articolul 12(3) din Statutul Roma, procedura este ca Biroul Procurorului să deschidă o examinare preliminară a situaţiei prezentate.
În consecinţă, Procurorul Curţii Penale Internaţionale, Fatou Bensouda, a dispus deschiderea unei examinări preliminare asupra situaţiei din Ucraina pentru a stabili dacă se întrunesc criteriile din Statutul Roma pentru începerea unei anchete.
Mai exact, sub Articolul 53(1) din Statutul Roma, Procurorul va analiza puncte precum jurisdicţie, admisibilitate şi interesul justiţiei.”
La prima vedere, Ucraina ar părea să aibă şanse rezonabile pentru a implica Tribunalul Penal Internaţional, chiar dacă nu este membră a CPI, având în vedere că noul guvern poate decide să acorde instanţei internaţionale jurisdicţie asupra cazului, notează jurnaliştii „Foreign Policy”. Tratatul de bază al CPI, Statutul de la Roma, asigură tuturor statelor capacitatea de a da tribunalului jurisdicţie în anumite cazuri, chiar şi fără a deveni membre depline ale CPI.
Această prevedere a fost folosită în trecut de la Coasta de Fildeş şi de Palestina. O solicitare oficială din partea Ucrainei ar declanşa ceea ce CPI numeşte o „examinare preliminară”. În această etapă, procurorii CPI ar încerca să stabilească dacă au fost comise crime relevante pentru tribunal şi vor decide dacă trebuie pornită o anchetă deplină.
Aici însă s-ar împotmoli cererea Ucrainei, scriu jurnaliştii FP. CPI are jurisdicţie şi poate interveni numai în cazuri clare: crime de război, crime împotriva umanităţii şi genocid. Având în vedere natura evenimentelor din Ucraina, prima şi ultima categorie sunt cel mai probabil excluse din start: crime de război se pot înfăptui numai când există o stare de conflict armat, iar guvernul ucrainean nu a declarat nici o secundă stare de urgenţă. Genocidul presupune un efort concentrat pentru a distruge, total sau parţial, un grup rasial, religios sau etnic.
Astfel că singura posibilitate pentru ca Ianukovici să ajungă în faţa Curţii de la Haga este urmărirea sa pentru crime împotriva umanităţii. Dacă procurorii cred că Ianukovici şi apropiaţii săi au ordonat atacuri sistematie asupra civililor, atunci Curtea ar putea delanşa o imvestigaţie completă.
Chiar şi aşa însă, solicitarea Ucrainei ar mai avea de trecut încă două obstacole. Primul este trecerea pragului de „gravitate”. CPI a fost înfiinţată pentru a investiga doar cele mai grave crime din lume. Iar o represiune sângeroasă a unor proteste, care s-a soldat cu cel puţin 88 de morţi, ar putea să nu se califice în această categorie, scrie FP.
Acum câţiva ani, judecătorii CPI au avut păreri împărţite cu privire la cazul Kenyei, unde peste 1.000 de persoane au murit într-o serie de violenţte post-electorale, mai exact dacă acesta se califică pentru a fi judecat de CPI. Au decis până la urmă că da, dar asta arată că pragul este strict, chiar şi când vorbim de un număr mult mai ridicat de victime.
Al doilea obstacol este doctrina curţii privind „complementaritatea”, care presupune că CPI va investiga doar atunci când instanţele naţionale nu vor sau nu o pot face. Având în vedere nemulţumirea în creştere a poporului faţă de preşedintele demis, mai ales după mediatizarea recentă a stilului opulent de viaţă al acestuia şi al apropiaţilor săi, ucrainenii ar putea insista ca acesta să fie judecat intern. În acest caz, CPI nu se va implica, scrie FP.
La sfârşitul lunii februarie, în protestatarii din Euromaidan s-a tras cu arme de luptă. Lunetişrtii au fost instruiţi să tragă pentru a ucide, la cap, la gât şi în burtă. Peste 70 de persoane, majoritatea protestatari, au fost ucise în mai puţin de două zile. Aceste incidente au determinat fuga lui Viktor Ianukovici din Ucraina, demiterea lui de către Parlament şi venirea unei noi puteri la Kiev.
CITEŞTE MAI MULT
Filmul evenimentelor de joi, cea mai sângeroasă zi a protestelor din Ucraina: aproximativ 100 de morţi
CRONOLOGIE Protestele din Ucraina: cum s-au intensificat violenţele atât de rapid
Se încarcă comentariile...
