Războiul rece dintre Est şi Vest a aprins Ucraina

Cel puţin 26 de persoane au murit marţi şi miercuri la Kiev, ca urmare a unui conflict alimentat de marile puteri care înconjoară Ucraina. Acum, UE promite sancţiuni dure guvernului pentru violenţe, iar Rusia şantejează regimul cu miliardele de euro promise.

UPDATE 03.30 Statele Unite au interzis vizele pentru aproximativ 20 de oficiali de rang înalt ucraineni, pe care îi acuză că ar fi responsabili de represiunea sângeroasă a manifestaţiei care a avut loc marţi la Kiev, a anunţat miercuri un diplomat american, citat de AFP. Potrivit oficialului american, persoanele în cauză fac parte din rândul poliţiei din Ucraina

UPDATE 00.30 Mişcarea EuroMaidan SOS a publicat, pe pagina sa de Facebook, o listă cu 50 de persoane care au dispărut începând de marţi şi nu au fost găsite până miercuri la ora 22.00, informează UNIAN.

„Atragem antenţia asupra faptului că această listă nu este completă. Ea a fost întocmită în baza apelurilor primite la linia noastră fierbinte”, au precizat cei de la EuroMaidan SOS.

UPDATE 23.35 În urma unei reuniuni între preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, şi trei lideri din cadrul opoziţiei, părţile au anunţat un „armistiţiu şi reluarea negocierilor pentru a opri baia de sânge şi pentru a stabiliza situaţia”, a anunţat Preşedinţia Ucrainei într-un comunicat, citată de BBC.

UPDATE 23.15 Viktor Ianukovici l-a demis pe şeful Statului Major al Forţelor Armate, generalul Volodymyr Zamana, potrivit site-ului oficial al preşedinţiei. Anterior, serviciul de securitate a statului a anunţat că lansează la nivel naţional o campanie „antiteroristă” pentru a putea face faţă „ameninţării extremiste”

Generalul Zamana a fost înlocuit cu şeful marinei din Ucraina, amiralul Iuri Ilyin, prin decret prezidenţial.

UPDATE 21.45 Administraţia preşedintelui Viktor Ianukovici poartă „principala responsabilitate" pentru violenţele din Ucraina, soldate cu cel puţin 26 de morţi şi sute de răniţi, afirmă preşedintele Statelor Unite, Barack Obama.

„Cerem Administraţiei Ianukovici să dea dovadă de reţinere, să nu recurgă la forţă", a spus Obama.

„Ne aşteptăm ca protestele paşnice să rămână paşnice", a insistat Obama.

La numai o zi după intrarea în vigoare a primului armistiţiu în trei luni de protest neîncetat, Piaţa Independenţei din Kiev a devenit scena celor mai sângeroase confruntări de până acum. Până miercuri seară au fost confirmate 26 de decese, printre care şapte poliţişti şi un jurnalist. Întreaga noapte de marţi spre miercuri, Euromaidanul a ars, presărat de cocteiluri Molotov, proiectile improvizate, bolovani aruncaţi de protestatari şi tunuri cu apă folosite de forţele de represiune. Obiectivul era dispersarea mulţimii din piaţă, scop în care trupele militare au lansat mai multe atacuri. 

Spitalele din capitala ucraineană au fost copleşite de cei peste 1.000 de răniţi, iar voluntarii au organizat unităţi medicale de campanie în biserici şi corturi pentru a îngriji victimele. Potrivit protestatarilor, trupele de represiune au blocat accesul a cel puţin 40 de ambulanţe în Piaţa Independenţei. Totodată, există informaţii conform cărora trupe au fost mobilizate şi în alte părţi ale Kievului, în special în faţa locurilor în care locuiesc studenţii şi la ieşirile din hosteluri, acolo unde se află mulţi protestatari veniţi din provincie.

Sfat la miez de noapte cu Putin

Foto

În toiul protestelor, preşedintele Viktor Ianukovici discuta la telefon cu Vladimir Putin, omologul său rus, a confirmat un purtător de cuvânt al Kremlinului. Aceasta după ce regimul Ianukovici s-a văzut pentru prima dată în pericol de a pierde sprijinul oligarhilor, cu care are legături de notorietate.

Rinat Ahmetov, unul dintre cei mai bogaţi ucraineni şi cunoscut susţinător şi sponsor al preşedintelui Ianukovici, a condamnat pentru prima dată regimul de la Kiev. Ahmetov, patronul clubul de fotbal Şahtior, a transmis că nu există nicio justificare pentru violenţele din Euromaidan.

Declaraţiile lui Ahmetov au fost susţinute şi preluate imediat de un alt oligarh, Viktor Pinciuk.

Dimineaţa, când în piaţă încă se mai aflau aproximativ 20.000 de oameni, autorităţile au decis să închidă reţeaua de metrou şi să sisteze temporar curentul electric, tot în efortul de a-i descuraja pe cei care vor să ajungă în Euromaidan. Oraşul a fost practic îngheţat. Vladimir Ribak, preşedintele parlamentului ucrainean, a suspendat sesiunea parlamentară de miercuri, după ce 26 de membri ai Partidului Regiunilor au fugit azi-noapte din Ucraina la bordul unui avion privat, deţinut de fiul fostului premier Mikola Azarov.

Treptat, protestatarii au preluat controlul asupra mai multor clădiri şi puncte importante din piaţă, printre care şi sediul poliţiei centrale din Kiev.

Protestatarii au preluat controlul unor depozite de armament

Un astfel de punct de importanţă strategică în economia protestatarilor a fost cucerit în timpul nopţii şi la Liov, oraş din vestul Ucrainei, unde aproximativ 5.000 de manifestanţi au preluat controlul asupra unor depozite de arme dintr-o unitate militară, iar presa locală a anunţat că aceştia intenţionează să trimită armamentul protestatarilor din Kiev. 

Ca urmare a acestui episod şi „din cauza agravării situaţiei sociopolitice în ţară şi în vederea prevenirii unor furturi din depozite de armament şi unor echipamente militare”, ministrul apărării a decis să mobilizeze trupe suplimentare la depozitele de armament din toată ţara. Fostul ministrul al Apărării Anatolii Hriţenko susţine că astfel de consolidări ale măsurilor de securitate au loc şi în Kiev, din ordinul actualului ministru fiind aduse trupe din întraga ţară pentru a participa la efortul de reprimare a protestelor.

Securitatea lansează operaţiune antitero în toată ţara

Un alt oraş de provincie lovit grav de violenţe a fost Hmelniţki, situat la aproximativ 340 de kilometri de Kiev. Imagini video difuzate miercuri pe Youtube arată cum mulţimea de protestatari care ocupase sediul local al SBU, serviciul de securitate al Ucrainei. La scurt timp după difuzarea clipului, SBU a anunţat lansarea unei operaţiuni „antiteroriste” la nivel naţional, adăugând că vizează grupări radicale pe care le consideră responsabile de reizbucnirea violenţelor.

Imagini şocante! Atac sângeros asupra protestatarilor în oraşul ucrainean Hmelniţki

Sunt trupele ruse deja în Euromaidan?

Escaladarea bruscă a violenţelor din Piaţa Independenţei din Kiev a dat deja naştere mai multor semne de întrebare, având în vedere că protestatarii şi autorităţile ucrainene reuşiseră în urmă cu scurt timp să încheie totuşi un armistiţiu. Una dintre cele mai vehiculate ipoteze este prezenţa trupelor ruse în Euromaidan, soldaţi îmbrăcaţi în echipament specific forţelor ucrainene. Situaţia nu ar fi una fără precedent. 

În 2004, în timpul Revoluţiei Portocalii după fraudarea alegerilor prezidenţiale, s-a vorbit despre aceeaşi prezenţă rusă în interiorul trupelor de represiune mobilizate de guvern. Spre deosebire de protestele de atunci, Euromaidanul de acum a devenit extrem de violent şi este deja cu o lună mai lung decât manifestaţiile de atunci. Atunci, sute de mii de ucraineni au rămas în Piaţa Independenţei pentru a-şi arăta nemulţumirea faţă de rezultatele scrutinului care-l dădeau câştigător pe Viktor Ianukovici în locul lui Viktor Iuşcenko. O lună mai târziu, după un nou vot, Iuşcenko se impunea în faţa actualului preşedinte. 

Revoluţionarii „de profesie” înfruntă trupele speciale Berkut

Tituşkii – grup care şi-a luat numele după liderul notoriu al unei bande – face deja ravagii pe străzile Kievului. Membrii sunt descrişi drept „golani” şi „malaci” şi nu-i ţintesc doar pe manifestanţii care cer demisia preşedintelui Viktor Ianukovici. Tituşkii au devastat un club de noapte pentru homosexuali, folosind bâte de baseball şi cocteiluri Molotov.

Armata - o unitate a refuzat să execute „ordine criminale” şi să împuşte protestatarii din Euromaidan. Locotenent-colonelul Petro şuliak din cadrul unităţii N1241 a Forţelor Armate din subordinea Ministerului Afacerilor Interne de la Kiev, a emis un comunicat oficial prin care transmite că unitatea pe care o conduce nu va executa ordine „în mod evident criminale”.

Scutierii - Practicile controversate prin care autorităţile au primit ordin să împrăştie manifestanţii din piaţa centrală a Kievului a determinat mulţi poliţişti să refuze să mai participe la operaţiuni. Trupe de scutieri din mai multe oraşe au refuzat să fie mobilizaţi în capitală, ca parte a unui efort centralizat al guvernanţilor de a consolida forţele de represiune.

Berkut - trupe de elită, instruite în operaţiuni speciale, cea mai temută forţă din Euromaidan. Membrii acestor trupe au fost filmaţi în timp ce umilesc şi torturează protestatari. Poliţiştii au capturat un tânăr din rândul manifestanţilor, l-au dezbrăcat complet şi i-au pus în mâini toporişca pe care o avea asupra sa atunci când a fost prins şi, rând pe rând, s-au fotografiat cu el.

Scena internaţională, îngrijorată de pericolul unui război civil în Ucraina

România: Băsescu face apel la Ianukovici să nu ordone reprimarea protestatarilor din Ucraina

Preşedintele Traian Băsescu a făcut apel la Ianukovici pentru a nu trimite armata pe străzi, catalogând acest scenariu drept un „dezastru”.

SUA: Vicepreşedintele Joe Biden l-a îndemnat pe Viktor Ianukovici să retragă forţele de ordine mobilizate la Kiev.

Polonia cere UE să impună sancţiuni Ucrainei „sancţiuni care ar urma să afecteze grav autorii dramei ucrainene, sancţiuni personale şi financiare”.

UE: Reuniune de criză pe tema Ucrainei, posibile sancţiuni. Miniştrii de Externe din s-au reunit de urgenţă, joi, la Bruxelles pentru a discuta despre sancţiunile împotriva regimului Ianukovici. Miniştrii de Externe din Franţa, Germania şi Polonia se vor deplasa joi dimineaţă la Kiev.

„Nu există unanimitate (în cadrul UE) deoarece mai multe ţări vecine Ucrainei nu vor să avanseze pe calea sancţiunilor afirmând că este un risc pe care nu vor să şi-l asume, un risc de a vedea cum regimul îşi înăspeşte şi mai mult tonul faţă de opoziţie", a subliniat şeful diplomaţiei belgiene, Didier Reynders.

Printre posibilele sancţiuni se numără interzicerea vizelor şi îngheţarea activelor, a subliniat preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European, Elmar Brok.

Rusia strigă „lovitură de stat”. Preşedintele rus, Vladimir Putin, nu îi dă sfaturi omologului său ucrainean Viktor Ianukovici în criza pe care o traversează ţara sa de peste trei luni, a declarat miercuri purtătorul său de cuvânt Dmitri Peskov.

„În fond, este vorba despre o tentativă de lovitură de stat”, a declarat Ministerul rus al Afacerilor Externe într-un comunicat.

Ungaria se pregăteşte pentru un potenţial aflux de refugiaţi din Ucraina. Ungaria este pregătită atât la nivelul serviciului de sănătate, cât şi la al celui pentru refugiaţi, să facă faţă unui potenţial aflux de refugiaţi, în urma violenţelor din Ucraina.

ONU solicită o „anchetă urgentă şi independentă” asupra violenţelor din Ucraina.

Marea Britanie: Guvernul ucrainean „să dea socoteală”. Guvernul ucrainean este necesar „să dea socoteală” pentru „violenţele inacceptabile” împotriva manifestanţilor, la Kiev, a apreciat ministrul britanic de Externe William Hague.

Franţa şi Germania promit sancţiuni. François Hollande şi Angela Merkel au „condamnat” miercuri „acte incalificabile, inadmisibile„, comise în Ucraina, dând asigurări că autorii lor vor fi „sancţionaţi”.

Ruslana: „Dumnezeu este cu noi!”

Celebra artistă ucraineană, Ruslana, a discutat în exclusivitate cu jurnaliştii Adevărul despre criza din ţara sa natală. Aflată la Bruxelles la invitaţia preşedintelui Comitetului Economic şi Social, Henri Malouse, Ruslana, devenită „vocea Maidanului“ a vorbit cu pasiune despre sacrificiul poporului său. 

„Cea mai importantă idee pentru care luptăm este să fim în Europa, reuşind astfel să creştem standardul de viaţă pentru oameni. Acum suntem toţi în aşteptare şi acest lucru nu ne place, pentru că dialogul politic nu ne-a oferit prea multe rezultate. Nu ştim dacă Ianukovici va renunţa la putere. Nu ştim care sunt jocurile politice din Ucraina şi din jurul Ucrainei, care ne vor influenţa. Dar noi am luat iniţiativa şi am creat comisii care analizează tot ce s-a întâmplat în trei luni de proteste paşnice. Lucrăm la o carte neagră care va include toate crimele comise de regimul Ianukovici, pentru ca lumea să vadă că ce se întâmplă în Ucraina este o crimă împotriva umanităţii. Este singurul mod prin care ripostăm astăzi împotriva agresiunii şi a dictaturii. Dumnezeu este cu noi şi oamenii sunt convinşi de victorie!“

Vezi pe adevarul.ro interviul video integral mâine, 20 februarie

Criza din Ucraina – efectul tensiunilor dintre SUA şi Rusia

 Sute de mii ucraineni cer de trei luni în stradă apropierea ţării de Europa, schimbarea Constituţiei, un nou Guvern, însă criza din Ucraina reflectă în egală măsură diviziunile din interiorul ţării, interesele elitei politice de la Kiev şi dorinţa marilor actori, UE şi Rusia, de a controla regiunea, notează Mediafax într-o amplă analiză. Ţară cu 45 de milioane de locuitori, Ucraina are cea mai mare frontieră care desparte Rusia şi Uniunea Europeană.

Protestele arată, de asemenea, permanentele tensiuni dintre estul şi vestul Ucrainei. Proeuropenii sunt mai influenţi în vestul Ucrainei, în timp ce regiunile din estul ţării susţin apropierea de Rusia.

În noiembrie, sute de mii de ucraineni au ieşit în stradă după ce preşedintele Ianukovici a refuzat semnarea Acordului de Asociere cu UE, în favoarea menţinerii unor relaţii apropiate cu Rusia.

Nemulţumiţi de această decizie, manifestanţii au cerut semnarea Acordului cu UE, sperând că acesta va consolida cooperarea Kievului cu blocul comunitar.Confruntat cu o gravă criză economică, Kievul a condiţionat însă apropierea de UE de acordarea unui important sprijin financiar. De altfel, preşedintele Viktor Ianukovici, aflat la putere din 2010, a declarat că Ucraina nu-şi poate permite să semneze Acordul cu UE, sugerând practic presiunile economice din partea Rusiei.

Un alt motiv pentru care liderul de la Kiev a refuzat semnarea Acordului de Asociere a fost legat şi de cererile repetate ale UE pentru eliberarea din închisoare a fostului premier Iulia Timoşenko, oponetul său politic. Ianukovici nu a uitat că Revoluţia Portocalie din 2004, care l-a înlăturat de la putere, a reprezentat momentul de ascensiune pentru Iulia Timoşenko.

În schimb, Rusia a susţinut Guvernul ucrainean în urma declanşării protestelor. Ministerul rus de Externe a calificat drept "provocatoare" acţiunile protestatarilor şi, de asemenea, şi-a exprimat speranţa că "opoziţia va renunţa la ameninţări şi ultimatumuri".

În plus, după ce a refuzat semnarea Acordului de Asociere cu UE, preşedintele Ianukovici a plecat la Moscova, unde, după o întâlnire cu liderul rus Vladimir Putin, a anunţat că Rusia oferă Ucrainei un credit de 15 miliarde de dolari şi o importantă reducere la preţul gazelor.

Jocurile Olimpice de la Soci ar fi trebuit să reprezinte un prilej pentru Rusia să se afle în prim-plan, dar criza din Ucraina a pus în umbră evenimentul sportiv organizat de Moscova. Evoluţiile din Ucraina au provocat însă disensiuni şi în rândul aliaţilor occidentali, mai ales după ce o înregistrare audio în care adjunctul secretarului de Stat american, Victoria Nuland, îşi exprimă într-un mod mai puţin diplomatic frustrarea în legătură cu lipsa de acţiune şi indecizia Uniunii Europene în rezolvarea crizei de la Kiev.

Pe fondul intensificării protestelor de stradă, reprezentanţii opoziţiei şi ai puterii de la Kiev au avut mai multe runde de negocieri, dar fără niciun rezultat. Puterea de la Kiev a acceptat amnistierea manifestanţilor anchetaţi pentru violenţele de la Kiev, a promis locuri în noul Guvern pentru reprezentanţii opoziţiei, dar acestea nu au dus la diminuarea tensiunilor. O serie de dilomaţi internaţionali au venit, la rândul lor, la Kiev, pentru a încerca soluţionarea crizei.

Cu toate acestea, situaţia a escaladat marţi seara, când protestele au reizbucnit, iar cel puţin 25 de persoane au fost ucise şi alte câteva sute rănite în urma violenţelor de la Kiev. Comunitatea internaţională a condamnat de la distanţă violenţele, iar, în acest context, rămâne de văzut cum va evolua criza şi, mai ales, ce instrumente şi tehnici vor folosi autorităţile pentru a evita haosul. Mai mult, rămâne de văzut în ce măsură Guvernul de la Kiev şi opoziţia vor fi dispuse la concesii pentru o soluţionare paşnică a crizei.

Pe aceeaşi temă:

Cum se vede în România criza de la Kiev. Politicienii fac apel la UE să intervină Confruntările dintre forţele guvernamentale şi manifestanţii din centrul Kievului au prins ecou în rândul politicienilor din România. Liderii bucureşteni îndeamnă Uniunea Europeană să intervină în rezolvarea conflictelor din Ucraina.

Kiev: război rece sau adevărat război? Privind înapoi cu mânie, observ că tot ceea ce se întâmplă la Kiev şi în restul Ucrainei decurge indubitabil din culisele unui summit. Summitul Vilnius şi celebra, imposibila, nepoliticoasa apariţie a preşedintelui Viktor Ianukovici, afişând un surâs larg pe faţă.

Marea bătălie de la Kiev: 25 de morţi şi sute de răniţi. Ianukovici dă vina pe opoziţie pentru cea mai sângeroasă zi Ciocniri între manifestanţi şi poliţie au izbucnit marţi şi au continuat toată noaptea, în apropierea Parlamentului de la Kiev, care examinează cererile opoziţiei şi ia în considerare o reformă constituţională ce reduce competenţele prezidenţiale.

Traian Băsescu face apel la Ianukovici să nu ordone reprimarea protestatarilor din UcrainaPreşedintele României, Traian Băsescu, a facut un apel la omologul său ucrainean, Viktor Ianukovici, să nu ordone reprimarea protestatarilor din Kiev şi din celelalte oraşe ale ţării,  arătându-se „profund îngrijorat de valul de violenţă şi de pierderile de vieţi omeneşti produse în confruntări”, informează Mediafax.