Cum au boicotat ucrainenii din teritoriile ocupate evenimentele de Ziua Victoriei: „Nu ne-am predat”

„Când copilul meu aude despre 9 mai, aproape că țipă, și eu la fel”, a declarat pentru Kyiv Independent un activist din grupul de rezistență civilă Panglica Galbenă din Ucraina, care locuiește în prezent în orașul Tokmak, regiunea Zaporijie, ocupat de Rusia.

Moscova a declarat un armistițiu unilateral între 8 și 10 mai FOTO Profimedia

„În fiecare săptămână la școală, încă de la începutul semestrului, copilul meu trebuia să facă ceva legat de 9 mai. Am învățat toate cântecele, uniforma sovietică o avem acasă pentru că am fost obligați să o cumpărăm și fiecare a treia temă timp de șase luni a fost despre asta”, a spus el.

Festivitățile de Ziua Victoriei marchează rolul Uniunii Sovietice în înfrângerea Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial, într-unul dintre cele mai mari evenimente publice anuale. Acestea culminează cu o paradă militară în Piața Roșie din Moscova și  discursul președintelui rus Vladimir Putin.

Au devenit și componentă esențială a eforturilor de propagandă ale Rusiei de a justifica agresiunea împotriva a ceea ce Kremlinul descrie în mod fals drept „nazism” în Ucraina.

Evenimentele sunt extinse la teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, unde autoritățile instalate de Kremlin își continuă încercările de a „rusifica” populația.

Însă în Crimeea ocupată și în zonele parțial ocupate din regiunile Lugansk, Donețk, Zaporijie și Herson, activiștii mișcării de rezistență civilă Panglica Galbenă din continuă să monitorizeze, raporteze și să-i sfideze autoritățile.

„Acesta este un mod de a spune că suntem aici și că nu ne-am predat”, a declarat pentru Kyiv Independent un activist Panglică Galbenă care locuiește în prezent în Donețk, aflat sub ocupație rusă din 2014.

„În ziua în care ocupanții sărbătoresc o victorie care nu este a noastră, oameni ca mine își amintesc că adevărata victorie este încă în fața noastră și va fi ucraineană.”

„Poate fi periculos, dar este și mai înfricoșător să taci”, au adăugat ei.

Rezistența în teritoriile ocupate de Rusia este extrem de periculoasă — oricine este prins că sfidează autoritățile de ocupație se confruntă cu riscul de fi încarcerat și supus torturii.

Astfel, acțiunile mărunte efectuate în condiții de relativă siguranță sunt de o mare semnificație simbolică pentru cei care sfidează Kremlinul.

„Ieșitul în oraș nu este o opțiune. Am descărcat «Stăpânul Inelelor» și îl vom viziona în loc să sărbătorim Ziua Victoriei”, a spus activistul din Tokmak.

La Moscova, în mijlocul fastului, al tehnicii militare și al amenințării cu atacuri cu drone ucrainene, Putin și-a ținut discursul anual, dar a omis câteva aspecte cheie din versiunea sa asupra evenimentelor din cel de-al Doilea Război Mondial.

„M-am săturat de această ipocrizie și propagandă rusească nerușinată despre «victoria lor rusească»”, a declarat pentru Kyiv Independent un activist care locuiește în prezent în Melitopol, oraș ocupat de forțele rusești în 2022.

„Nu dorim să sărbătorim în niciun fel— ocupanții au distorsionat însăși esența acestei zile. Dar între noi, ne amintim de morți, pentru că aceasta este o zi de comemorare, nu de sărbătoare”, au adăugat ei.

Deși Putin nu va recunoaște niciodată, Ucraina a jucat un rol extrem de important în înfrângerea Germaniei naziste de către Uniunea Sovietică - cel puțin șase milioane de ucraineni au luptat în armata sovietică și, deși cifrele exacte sunt necunoscute, se estimează că aproximativ 1,65 milioane dintre ucrainenii care au luptat au fost uciși, cel mai mare număr de morți din toate republicile sovietice după Rusia.

Înainte de invazia rusă a Ucrainei în 2014, Ziua Victoriei — sărbătorită pe 9 mai, spre deosebire de 8 mai în majoritatea Europei și a SUA — era o ocazie populară.

În 2010, 58% din populație o considera una dintre cele mai importante sărbători legale. Până în 2025, după 11 ani de război, acest număr a scăzut la doar 11%. 8 mai a fost oficial declarată zi de sărbătoare legală în Ucraina în 2023, Ziua Comemorării și Reconcilierii.

Un activist care locuiește în prezent în Alcevsk, regiunea Lugansk, ocupată de Rusia din 2014, a declarat că au marcat sărbătoarea de 8 mai, dar a spus că este „foarte dificil pentru noi aici”.

„Pentru că inamicul este chiar aici, iar ideea de împăcare cu inamicul nu este potrivită acum”, au spus ei.

„Când va exista o victorie, când vor fi tancuri la Moscova, atunci poate că în 10 ani ideea de «reconciliere» va fi percepută normal, dar acum este foarte dificil”, au adăugat ei.

„Aceasta este Ucraina. Sunt ucrainean, iar părinții mei au fost ucraineni. A arăta acest lucru lumii este lucrul corect, indiferent de ce se întâmplă în continuare”, au spus ei.

„Copiii sunt antrenați să mărșăluiască, să cânte cântece despre «isprăvile bunicilor» și să pregătească spectacole despre război.”

Viktoria, o psihologă ucraineană care locuiește acum la Berlin, a supraviețuit săptămânilor de ocupație rusă înainte de a-și părăsi orașul natal, Berdiansk, regiunea Zaporijei, în aprilie 2022.

Ea a cerut ca numele ei de familie să nu fie dezvăluit, deoarece rudele ei încă locuiesc acolo. Ea a declarat pentru Kyiv Independent că mama ei „are de gând să evite străzile centrale” în timpul sărbătorilor de Ziua Victoriei.

Ucrainenii care trăiesc sub ocupație rusă spun că au fost obligați să sărbătorească. În Melitopol, regiunea Zaporijie, Partidul Comunist din Rusia a dezvelit un monument dedicat dictatorului sovietic Iosif Stalin.

„Organizatorului și inspirația victoriei poporului sovietic asupra invadatorilor naziști, Generalissimul Uniunii Sovietice Iosif Stalin, din partea urmașilor recunoscători”, scrie pe placa de pe monument.

Moștenirea lui Stalin în Ucraina este marcată de suferințe profunde. Sub domnia sa, milioane de ucraineni au murit în timpul Holodomorului, foametea provocată de om în 1932–1933.

În Sevastopolul din Crimeea, ocupat de Rusia, școlarii au fost obligați să deseneze cărți poștale pentru armata rusă.

Unii părinți și-au retras copiii de la școală în loc să permită autorităților să îi oblige să o facă, potrivit activiștilor Panglică Galbenă din peninsulă.

Centrul pentru Rezistență Națională a anunțat pe 7 mai că vizionarea paradei de la Moscova este obligatorie pentru elevii și personalul școlilor din teritoriile ocupate ale regiunii Donețk.

„Știu de la cunoștințele mele că există o «frenezie a victoriei» totală în școli și grădinițe”, declară pentru Kyiv Independent un membru al mișcării Panglică Galbenă care locuiește în prezent în Donețk.

„Copiii sunt antrenați să mărșăluiască, să cânte cântece despre «isprăvile bunicilor» și să pregătească spectacole despre război”, au adăugat ei.

Anul acesta este a patra Zi a Victoriei de la începutul invaziei la scară largă, iar rezistența față de sărbătoare a fost prezentă pe tot parcursul acesteia.

Natalia Shatilova-Pohasiy este voluntară și șefă interimară a Organizației Districtuale Dnipro a Societății Crucii Roșii Ucrainene din Herson, oraș ocupat timp de câteva luni în 2022.

„După 13 martie (2022), când locuitorii din Herson au mărșăluit în coloane spre Parcul Gloriei cu steaguri ucrainene și inscripții «Herson este Ucraina», oamenii nu au sărbătorit Ziua Victoriei ”, declară ea pentru Kyiv Independent.

„Pe 9 mai 2022 am stat acasă pentru a nu oferi presei ruse o oportunitate de a face fotografii, precum și pentru a nu fi în pericol”, a adăugat ea.

Ucraina a avut un oarecare succes în perturbarea Zilei Victoriei în Rusia - parada din orașul portuar Sevastopol din Crimeea, ocupat, a fost anulată din motive de siguranță, iar alte evenimente din Ucraina ocupată au avut o soartă similară.

„S-a promis un concert în centrul orașului — o trupă trebuia să vină din (orașele rusești) Elabuga și din Tver și, inițial, ar fi trebuit să fie obligatoriu pentru elevi”, a spus activistul din Tokmak.

„Dar în ultimul moment, organizatorii au anulat, motivând că este prea periculos.”