Cum ar arăta Statele Unite ale Europei

0
0
Protestele din Grecia, văzute printr-un steag european. Concluzia? Mai multă integrare este necesară.
Protestele din Grecia, văzute printr-un steag european. Concluzia? Mai multă integrare este necesară.

Rar tip de preocupare românească, preşedintele Traian Băsescu a pus problema necesităţii ‘Statelor Unite ale Europei’ pe agenda publică locală. Eurodeputata Renate Weber, membră a Grupului Spinelli, al federaliştilor europeni, explică ideea şi agenda politică aferentă.

FP România: Este credinţa lui Altiero Spinelli una romantică, posibilă doar la începuturile Uniunii?
Renate Weber: Altiero Spinelli a fost un om politic a cărui viziune despre Europa era mult înaintea epocii sale. Romantic? Poate. Dar fără astfel de oameni politici istoria omenirii ar fi avansat prea puţin şi ar fi consemnat doar conflictele. În acelaşi timp, a fost şi pragmatic, dacă ţinem cont că încă din timpul vieţii sale viziunea lui a început să se realizeze, iar Comunităţile Economice Europene au căpătat o dimensiune politică tot mai pregnantă. Şi s-au transformat în Uniunea Europeană la câţiva ani după decesul său.
Putem spune, după atâţia ani de forjare a instituţiilor europene, că „Uniunea va fi federală sau nu va mai fi de loc"?
Cred că e o afirmaţie prea abruptă şi nesusţinută de fapte. Federalismul european nu trebuie înţeles ca fiind acelaşi lucru cu ce cunoaştem în general despre statele federale. Uniunea însăşi este o construcţie unică în lume, care nu se încadrează în tiparele academice privind instituţiile interguvernamentale. Tocmai pentru că dimensiunea sa comunitară, supranaţională este unică. Aş reformula: "Uniunea trebuie să continue să fie şi o uniune politică, altfel ea nu va exista."
Este UE într-o dublă criză, de responsabilitate naţională şi de solidaritate de grup? Ar folosi aici un sistem tip federal?

Întotdeauna în momente, în ani de criză oamenii au tendinţa de a deveni mai puţin toleranţi, sunt interesaţi de propria soartă într-un mod chiar egoist - iar politicienii, mânaţi şi de raţiuni electorale, sunt şi ei mult mai interesaţi de chestiunile interne, de multe ori populismul devenind periculos. Este explicaţia pe care o găsesc în faţa lipsei de solidaritate care se observă azi în UE, deşi principial ar trebui să fie invers. Pe de altă parte, Uniunea nu este un loc al îngerilor, ci unul unde ideologiile şi interesele politice se întâlnesc sau, dimpotrivă, intră în conflict. Chiar când e supărător, e o dovadă că UE e un organism viu, care reacţionează şi e capabil de transformare.
Cum ar arăta, de fapt, Statele Unite ale Europei? – cu o singură armată, un singur sistem fiscal, o limbă comună?
UE este o construcţie unică în lume, cu o evoluţie proprie. Şi-a creat propriile reguli şi instituţii pe măsură ce voinţa politică de integrare a devenit mai puternică. De aceea cred că e greşit să gândim mecanicist la o eventuală construcţie "Statele Unite ale Europei", ca la o federaţie despre care citim în cărţi de drept constituţional sau de ştiinte politice. Nici modelele existente azi în lume nu sunt relevante. Până unde ar merge integrarea e o chestiune secundară cât timp voinţa politică pentru adâncirea ei ar exista. Menţinerea şi extinderea zonei euro ar trebui, în opinia mea, să rămână un obiectiv. S-a ajuns prea departe ca să se poate da înapoi; consecinţele ar fi oribile pentru Uniune. Sigur că asta presupune o disciplină bugetară şi o coerenţă fiscală care trebuie manageriate la nivel comunitar şi nu doar de guvernele naţionale. UE înseamnă deja transfer de suveranitate în multe domenii şi nu văd care ar fi problema să avem o politică bugetară şi fiscală controlată la nivel comunitar. Nu ne va spune Comisia Europeană câte biserici să mai construim sau nu pe bani publici, dar ar putea avea grijă ca deficitul să fie sub control. E doar un exemplu. Nu s-ar pune însă niciodată problema unei singure limbi oficiale, pentru că frumuseţea construcţiei europene stă tocmai în prezervarea şi încurajarea diversităţii.
Există naţiuni la care ideea federală poate prinde mai mult decât la altele?
Europa cunoaşte diferite tipuri de state, de la cele hipercentralizate, la cele regionale sau federale. Cu siguranţă, statele federale sau cele care au dat puteri reale regiunilor proprii sunt mai familiarizate cu discuţia despre transferurile de putere. Nu înseamnă ca ele, ipso facto, sunt în favoarea unei federaţii europene. Dar nici nu tresar cu "indignare patriotică", aşa cum se întâmplă la noi când se vorbeşte de autonomii şi federaţii.
Ce priză are ideea pe holurile din Bruxelles?
Nu e mare entuziasm la Bruxelles cu privire la ideea federală. Tocmai pentru că asta ar presupune o coerenţă a solidarităţii, iar în timpuri de criză ideea asta nu e foarte agreată. Am, observat că oamenii sunt mai deschişi la a împărţi bunăstarea. Când se confruntă cu griji, nevoi, sărăcie, mai degrabă sunt înclinaţi să caute ţapi ispăşitori. În plus, să nu uităm că există un curent eurosceptic, din fericire puţin numeros, dar autentic.
Pot alegerile europene face paşi spre această federalizare, prin stimularea apariţiei unor partide pan-europene?
Deocamdată propunerile în acest sens au fost socotite atât de controversate şi neavenite încât Raportul Duff, care propunea o listă europeană pentru Parlamentul European la alegerile din 2014, a fost retrimis la Comisia de afaceri constituţionale. Prsonal, mi-a plăcut ideea unei liste europene, unde să se regăsească lideri europeni, indiferent din ce ţară provin, sau personalităţi europene. Ar fi un pas în plus în integrarea politică.
Finalmente, ce şanse credeţi că are Grupul Spinelli?
Se spune că nimeni nu e profet în ţara lui. Sper să nu fie aşa cu Grupul Spinelli. Sigur, nu acest grup va determina transformarea UE într-o federaţie. Şi nici nu şi-a propus acest lucru. Grupul doreşte o dezbatere deschisă pe tema asta, vrea ca acest subiect să nu stârnească frisoane. El va continua să existe atât timp cât vor exista oameni politici, eurodeputaţi şi nu numai, cu o viziune privind viitorul omenirii şi rolul pe care UE ar trebui să-l joace.
Renate Weber este eurodeputată din partea PNL, membră a grupului ALDE.

Europa


Ultimele știri
Cele mai citite