Controverse la Bruxelles: Comisia Europeană vrea amprentarea tuturor cetăţenilor non-UE care intră în Europa

Smart Borders, programul de amprentare la graniţe, propus de Comisia Europeană

Comisia Europeană vrea să amprenteze toţi oamenii care intră în Uniunea Europeană prin proiectul său legislativ „Smart Borders “, ce a stârnit multe critici şi controverse, fiind catalogat drept „prea costisitor, disproporţionat şi care riscă să violeze numeroase drepturi ale intimităţii unei persoane“.

Comisia a anunţat că sistemul Smart Borders este necesar pentru a moderniza controalele la frontiere, pentru reducerea timpului de aşteptare şi pentru a ajuta vameşii să implementeze mai eficient regulile UE prin realizarea unei baze de date unice cu detaliile personale ale oricărui cetăţean non-UE, cu vârsta peste 12 ani, care intră în spaţiul integrat.

Toate cele 10 amprente digitale vor trebui să fie scanate pentru cazurile în care unii oameni îşi pierd degetul cel mare (folosit de obicei la amprentare).

Pachetul de măsuri dorit de Comisie include un sistem de Intrare-Ieşire (EES) şi Programul de Înregistrare al Călătorilor (RTP). În RTP, ar intra vizitatorii frecvenţi ai spaţiului european, cum ar fi oamenii de afaceri sau cercetători.

Liderii europeni propun ca programul RTP să ofere câteva beneficii cetăţenilor non-UE ce călătoresc frecvent în Europa. Aceştia ar urma să plătească o taxă de înregistrare de 20 euro, s-ar lăsa amprentaţi, iar timp de un an vor putea trece graniţa foarte rapid, cu un „token“ special.

Cu toate acestea, programul EES a generat cele mai multe dezbateri, deoarece presupune automat că o persoană îşi va depăşi perioada de şedere limitată de viză. Nici o persoană aflată în comă sau sub alt tratament medical, de exemplu, nu este scutită. EES va colecta datele a aproximativ 269 de milioane de oameni în primii cinci ani de la lansarea sa.

Sistemul nu va avea date exacte care să permită localizarea unui cetăţean din afara UE care îşi depăşeşte timpul de şedere permis de viză. Totuşi, directorul unui punct vamal din Lituania, a declarat pentru EUobserver că „se găsesc întotdeauna modalităţi de a localiza un infractor“. De exemplu, poliţia lituaniană are „aranjamente speciale“ cu hotelurile din ţară, pentru identificarea unui străin care încalcă legea. Şi se pare că şi alte state membre au aranjamente similare.

Oponenţii acestui program al Comisiei evidenţiază faptul că astfel de măsuri ar creşte numărul imigranţilor clandestini care trec graniţa şi vor să evite amprentarea. Mai mult, spun criticii, măsura este din start greşită deoarece nu există reguli uniforme în UE care să impună tratamentul aplicat celor care îşi depăşesc termenul de şedere stipulat de viză.

„Dacă nu avem o politică comună, atunci pare inutil să avem o bază de date comună. Pensile oamenilor sunt tăiate, oamenii nu au acces la sistemul medical, deci cum am putea oare să le justificăm acestor oameni că vom cheltui un miliard de euro pe un sistem de înregistrare? Cum vom explica asta milioanelor de tineri şomeri“, a declarat europarlamentarul german Ska Keller.

Eurodeputaţii care se opun acestei măsuri afirmă că sistemele existente, cu funcţii similar, sunt suficiente momentan, iar o risipă de un miliard de euro pe un sistem de Smart Borders pare inutilă în aceste vremuri marcate de criză economică şi socială.

În acelaşi timp, un grup de state membre fac deja presiuni pentru a legifera accesul la acest sistem, anunţat pentru 2015 sau 2016, în funcţie de cât de multă rezistenţă va întâmpina din partea grupurilor pentru drepturile omului şi europarlamentarii sceptici.