Consiliul UE va înainta rapoartele tehnice de evaluare Schengen ale României şi Bulgariei europarlamentarilor

Un gest simbolic la fiecare extindere Schengen: tăierea sârmelor de pe graniţe

După "nesfârşite amânări", Consiliul Uniunii Europene descretizează rapoartele tehnice ale României şi Bulgariei, în urma întâlnirii COREPER a tuturor reprezentaţilor statelor membre la UE.

Decizia vine ca o soluţie foarte întârziată a unui conflict între Parlamentul European şi Consiliu, legat de faptul că europarlamentarii nu îşi puteau forma o părere obiectivă în privinţa aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, ceea ce a întârziat un vot al PE, şi, deci, decizia finală din Consiliu.

România şi Bulgaria au făcut o cerere specială în această întâlnire COREPER, de a determina Consiliul să desecretizeze rapoartele tehnice ale celor două ţări şi a ajuta europarlamentarii să ia o decizie obiectivă şi bine-informată.

Citeşte şi: România este blocată de conflictul dosarelor secrete

Preşedinţia maghiară a consiliului de miniştri nu a făcut niciun comentariu legat de decizia adoptată astăzi în cadrul COREPER. "Nu pot să dezvălui exact ce s-a discutat în timpul întâlnirii, deoarece aceasta se face cu porţile închise, însă pot să spun că aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen rămâne o prioritate pentru preşedinţia maghiară," a declarat, pentru Adevărul Europa, reprezentantul preşedinţiei maghiare, Gyorkos Péter.

Se înaintează rapoartele, dar nu neapărat integral
Care sunt exact documentele care se vor înainta Parlamentului European rămâne o informaţie incompletă. "Nu pot spune exact ce anume documente vor primi europarlamentarii şi nu pot spune dacă acestea vor fi evaluările tehnice ale României şi Bulgariei - desigur, discuţia a fost mereu despre aceste rapoarte, dar ce anume şi câte informaţii din ele se vor înainta PE, nu pot să spun," a adăugat Gyorkos, "însă orice decizie care respectă tratatul de la Lisabona şi care facilitează munca Parlamentului European este binevenită de preşedinţia maghiară," a mai spus Gyorkos.

"Nu este sigur că rapoartele tehnice ale României şi Bulgariei vor fi absolut integral înaintate europarlamentarilor, însă şedinţa COREPER încă nu s-a încheiat," a declarat purtătorul de cuvânt al reprezentanţei României la UE.

Citeşte şi: Europarlamentar german: România mai are probleme tehnice. Sperăm că va intra în Schengen la începutul anului viitor

Dreptul PE de a avea acces la documente importante pentru luarea unei decizii a fost susţinut cu tărie de coordinatorii şi europarlamentarii din comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne, inclusiv de eurodeputatul Renate Weber. Deşi vestea mult-aşteptată aduce optimism situaţiei, Weber îşi păstrează entuziasmul pentru momentul în care va putea vedea documentele, "nu doar să ştiu, că, teoretic, s-au desecretizat".

"Astăzi s-a întâlnit COREPER-ul şi s-a luat decizia de a desecretiza documentele," a spus eurodeputatul Renate Weber. "Eu sper că aşa va fi, dar până când nu văd rapoartele, nu cred," a adăugat Weber.

2 mai ar putea veni mai devreme
Acum o săptămână, comisia LIBE a declarat că, dacă Parlamentul European nu primeşte niciun document până pe 2 mai anul acesta, atunci el îşi va da votul privind aderarea celor două ţări la spaţiul Schengen, cu menţiunea că votul nu a fost rezultatul unui proces de decizie obiectiv şi corect-informat, din moment ce Consiliul nu a înaintat europarlamentarilor rapoartele tehnice privind stadiul reformelor în România şi Bulgaria pentru intrarea în Schengen.

În acest fel, Consiliul nu poate să invoce faptul că se întârzie o decizie în cazul Schengen din cauza faptului că PE nu a votat, deşi a fost consultat, aşa cum cere tratatul de la Lisabona sau tratatul de funcţionare al UE. Atât timp cât PE dă un răspuns Consiliului, misiunea sa de consultant poate fi considerată încheiată. "Nu puteam să aşteptăm la nesfârşit, aveam nevoie de un termen-limită, un termen de presiune," a spus Coehlo după anunţarea termenului de 2 mai, săptămâna trecută la Bruxelles.

Cerinţa Coreper de astăzi, ceva normal în 2007
Acum patru ani, Consiliul European a făcut publice toate documentele legate de intrarea a nouă noi ţări în spaţiul Schengen : Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia,Lituania, Polonia, Slovacia şi Slovenia.

Aceste documente includeau progresul reformelor în domeniul SIS/SIRENE, justiţie, paza graniţelor terestre şi aeriene, precum şi nivelul de cooperare al poliţiei din acele state. "€œConcluziile Parlamentului European erau informaţii clasificate, însă măcar PE putea să îşi formeze o părere obiectivă. Acum acest lucru este imposibil. De ce am dat înapoi aftă de acum patru ani?," a spus Coehlo.