Comisarul european Stefan Fule, perplex în faţa sumelor cerute de Kiev pentru a bate palma cu UE
0
Comisarul european pentru Extindre şi politică de vecinătate Stefan Fule a delarat joi, la Vilnus, că suma cerută de Ucraina în vederea ridicării economiei la standardele europene este exorbitantă, relatează Interfax-Ucraina.
Suma de "160 miliarde de euro, cerută de partea ucraineană în vederea modernizării economiei este neproporţională, exorbitantă. Dacă ar fi s-o împărţim în tranşe pentru următorii zece ani, ea ar constitui 10% din PIB-al Ucrainei”, a declarat Stefan Fule, joi, la Forumul de afaceri de la Vilnus.
El a subliniat că cererile partenerilor ucraineni sunt fără precedent în istoria comunităţii europene şi vin în contradicţie cu experienţele statelor care au semnat deja acorduri de liber-schimb cu Uniunea Europeană (UE).
Stefan Fule le-a recomandat oamenilor de afaceri ucraineni să se axeze mai mult pe profitul pe care l-ar putea aduce regimul de liber-schimb cu UE. “Îmi displace că oamenii de afaceri ucraineni vorbesc mereu de pierderi şi nu de investiţii sau modernizare”, a adăugat comisarul european, punctând că astfel se pune sub semnul întrebării bunăstarea poporului ucrainean.
“Singurele pierderi pe care le pot intui sunt pierderile survenite pe fondul «inactivităţii»”, a mai spus Fule.
Preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a declarat mai devreme că ţara sa ar avea nevoie de cel puţin 160 de miliarde de euro, până în 2017, ca să ridice economia Ucrainei la standardele europene.
Preşedintele Parlamentului European, Martin Schultz a declarat că refuzul Ucrainei de a semna Acordul de asociere cu Uniunea Europeană (UE) este legat, între altele, de ajutorul insuficient acordat de UE acestei ţări. „Consider că am subevaluat dramatismul situaţiei politice interne din Ucraina“, a declarat Martin Schulz într-un interviu pentru postul de radio public Deutschlandfunk. În opinia lui Schulz, „în plan economic, şi în primul rând financiar, Ucraina se află în cea mai profundă criză din momentul instalării democraţiei (în această ţară).
„Ucrainenii au nevoie urgentă de bani, au mare nevoie de siguranţă în aprovizionarea cu gaz“, a spus preşedintele Parlamentului European. Din punctul său de vedere, UE nu a fost gata să acorde ajutor Kievului în măsura în care a făcut-o Rusia.
„A ajuta statele care se află în criză nu este o soluţie care se bucură de prea mare popularitate în Europa, iar Ucraina primeşte, dacă este să analizăm propunerile Moscovei, ajutor pe termen scurt, pe care noi, europenii, nu îl putem sau nu dorim să-l oferim în această formă“, a precizat Schulz, subliniind că acest lucru „constituie una dintre cauzele pentru care, aflat sub această gigantică presiune, guvernul Ucrainei a decis în cele din urmă să coopereze cu Rusia“.
citeşte şi:
Traian Băsescu, înainte de plecarea la Vilnius: Este un summit esenţial. România susţine ridicarea oricărei restricţii faţă de Ucraina
Preşedintele Traian Băsescu a declarat joi, înainte de a pleca la Vilnius, că România va susţine Ucraina pentru parafarea acordului cu UE şi a subliniat că, în funcţie de decizia liderilor de la Kiev, summitul Parteneriatului Estic poate fi considerat un succes sau un eşec.
Oferta Rusiei care a întors Kievul din drumul spre UE. Iulia Timoşenko cere Europei să „elibereze“ Ucraina
În caz de refuz de asociere cu Uniunea Europeană, Ucraina va fi în măsură să obţină avantaje economice substanţiale din partea Rusiei, pe care nu le-a putut obţine până acum, scrie publicaţia rusă „Trud”.
După Republica Moldova, ţinta geopolitică a României va fi Ucraina şi Rusia
Începând cu 2009 România şi-a orientat toată forţa diplomaţiei pentru soluţionarea chestiunii Basarabiei, dar într-un context european. Renunţarea Ucrainei a dovedit, însă, că o politică locală poate ceda dacă nu se aplică măsuri globale. Preşedintele a înţeles acest mesaj, dar şi lipsa de interes a Uniunii Europene, şi şi-a propus schimbarea strategiei: tunurile diplomaţiei pentru Ucraina.
Se încarcă comentariile...
