Comisarul european pentru Apărare: „Există indicii clare că Moscova discută un atac asupra NATO”

Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, avertizează că există semnale tot mai consistente din partea serviciilor de informații occidentale privind intențiile Rusiei de a analiza scenarii de atac asupra unor state membre NATO. Potrivit unei declarații oferite pentru Gazeta Wyborcza, oficialul european subliniază că astfel de informații, venite din surse multiple, nu pot fi ignorate.

Andrius Kubilius, comisarul european pentru aparare/ FOTO:Arhiva

Afirmațiile lui Kubilius vin într-un context geopolitic extrem de tensionat. În 2025, generalul Alexus Grynkewich, comandantul forțelor aliate NATO și șeful Comandamentului Armatei SUA în Europa, declara că Occidentul ar avea la dispoziție cel mult un an și jumătate pentru a se pregăti în fața riscului unei confruntări globale cu Rusia și China. Potrivit acestuia, cele două regimuri autocratice ar putea iniția o ofensivă coordonată în 2027.

Kubilius atrage atenția că, deși Rusia a suferit pierderi semnificative în Ucraina, capacitatea sa de a produce arme în ritm industrial nu a fost afectată decisiv. „Putin se aștepta să fie la Kiev în trei zile. Războiul l-a forțat să se adapteze. A plătit un preț uriaș, dar continuă să-și alimenteze mașinăria de război la scară mare”, afirmă comisarul.

În opinia lui Kubilius, lecțiile oferite de Ucraina în materie de apărare sunt esențiale pentru securitatea Europei. El susține că sprijinul pentru Kiev nu trebuie să se limiteze la transferuri de echipamente, ci trebuie să includă și preluarea experienței directe din teren – în special în domeniul tehnologiilor autonome și al adaptabilității.

„Ucrainenii au transformat startup-urile în centre de inovație militară. Producători de drone coordonează, practic, propriile batalioane. Ei nu doar fabrică echipamente, ci le testează pe front, le îmbunătățesc constant și le adaptează în timp real. Este o lecție de agilitate pe care Europa trebuie să o învețe urgent”, subliniază Kubilius.

Tot el amintește că, în 2025, Rusia a intensificat atacurile cu drone asupra unor țări europene, inclusiv Polonia, Danemarca, Norvegia, România și statele baltice. În timp ce unele dintre aceste state dispun de capacități de interceptare, altele sunt vulnerabile. Polonia și Danemarca au anunțat deja intenția de a colabora cu Ucraina pentru a-și consolida apărarea antiaeriană, a declarat recent președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Reînarmarea Rusiei – un program fără precedent de la sfârșitul Războiului Rece

Un semnal suplimentar de alarmă vine dinspre serviciile de informații ale Ucrainei. În septembrie 2025, generalul Kirilo Budanov, șeful serviciului de informații militare de la Kiev, a avertizat că Rusia a demarat un amplu program de reînarmare, cu obiectivul declarat de a-și pregăti armata pentru un posibil conflict direct cu Europa.

Programul, estimat la 1,2 trilioane de dolari, este structurat în două etape: prima până în 2030, a doua până în 2037. Potrivit surselor ucrainene, este cel mai amplu efort militar rusesc de după anii ’80, depășind chiar dimensiunea înarmării din perioada târzie a Uniunii Sovietice.

Kubilius atrage atenția că, în paralel cu această reînarmare, Rusia își diversifică și metodele de război hibrid, inclusiv în domeniul cibernetic, informațional și logistic. „Trebuie să înțelegem cum operează Rusia. Și mai ales, să luăm în serios toate semnalele care vin dinspre serviciile de informații. Orice ezitare poate avea consecințe grave”, avertizează oficialul european.

Rusia accelerează pregătirile pentru războiul cu NATO, susține ISW

Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW) atrage atenția, într-o analiză publicată, luni, 6 octombrie, că Rusia pare să fi intrat într-o etapă intensificată de pregătire pentru un eventual conflict militar cu NATO. Nu este vorba, deocamdată, de mișcări militare masive, ci de o ofensivă susținută în plan psihologic și informațional – o campanie menită să creeze, în timp, condiții de acceptare a unei agresiuni viitoare.

Potrivit ISW, Moscova încearcă să justifice în avans posibile acțiuni militare, printr-un discurs alarmist care vizează atât publicul intern, cât și aliații occidentali. Recent, Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse (SVR) a lansat acuzații fără dovezi potrivit cărora Marea Britanie ar pregăti un atac naval asupra unei nave ucrainene sau a unui vas civil, cu scopul de a da vina pe Rusia. Presupușii autori – susține SVR – ar fi ruși pro-ucraineni, „instruiți” să pretindă că acționează la ordinul Moscovei, folosind echipamente chinezești pentru a atrage și Beijingul în scandal.

ISW consideră aceste acuzații parte dintr-un model mai larg de dezinformare, practicat deja în cazul Poloniei, Moldovei și Serbiei, și care ar indica o strategie coerentă de construire a unui narativ ostil la adresa Occidentului.

Faza 0: creare de condiții pentru o criză militară extinsă

În termeni strategici, ISW interpretează aceste acțiuni ca făcând parte din „Faza 0” a unei posibile confruntări cu NATO – o etapă preliminară, în care sunt create condiții psihologice și de infrastructură pentru un conflict major. În paralel, Rusia ar continua să desfășoare acțiuni hibride împotriva statelor membre NATO: sabotaje, incendieri, atacuri cibernetice și perturbări ale comunicațiilor prin GPS.

În ultimele luni, se remarcă o intensificare a incursiunilor cu drone rusești în spațiul aerian al NATO, acțiuni pe care ISW le citează ca dovezi ale escaladării treptate. Totuși, instituția americană subliniază că nu există în prezent indicii că Rusia ar pregăti un atac iminent asupra Alianței.

În schimb, restructurarea districtelor militare din vestul Rusiei și dezvoltarea unor baze militare în apropierea graniței cu Finlanda sunt considerate elemente de construcție strategică pe termen lung.

Pe lângă dimensiunea internațională, Moscova urmărește și obiective de politică internă. Prin fabricarea unor scenarii de atac atribuite Occidentului, regimul Putin încearcă să mobilizeze susținerea populației în eventualitatea unui conflict extins și să justifice decizii agresive în plan extern.

„Rusia încearcă să exploateze frica din Europa pentru a forța concesii în războiul din Ucraina și în eventualitatea unui conflict cu NATO. Moscova speră să descurajeze sprijinul european pentru Kiev și să blocheze inițiativele de consolidare a apărării în țările membre NATO, sugerând că orice pas în această direcție ar provoca o reacție violentă din partea Rusiei”, precizează ISW.

Analiștii notează că această campanie psihologică face parte dintr-o strategie mai amplă de slăbire a coeziunii euro-atlantice. Prin alimentarea percepției unui risc iminent și difuz al violenței, Moscova speră să obțină avantaje tactice fără a declanșa neapărat un război deschis.