„Butoiul cu pulbere“ al Balcanilor, umplut de marile puteri

După Ucraina şi Siria, Rusia îşi mută o parte din arme în Serbia, stârnind îngrijorări în special în Croaţia şi critici la NATO.

„Butoiul cu pulbere“ al Balcanilor trece printr-o nouă perioadă de agitaţie. Frăţia ruso-sârbă se întăreşte în primul rând din punct de vedere militar, ceea ce generează temeri în ţările balcanice membre NATO şi aspirante la aderarea la această organizaţie transatlantică de apărare, dar şi mânie la Bruxelles. În aceste zile, Rusia şi NATO sunt angrenate într-un dans balcanic mai ales prin intermediul Serbiei şi Croaţiei.

„Frăţia slavă“, susţinută cu arme ruseşti

La un an după ce şi-a exprimat intenţia de a achiziţiona sisteme de apărare antirachetă ruseşti, cel mai probabil S-3o0, statul sârb a cerut la începutul acestei săptămâni, cu ocazia unei vizite la Belgrad a ministrului rus de Externe Serghei Lavrov, avioane de luptă şi echipamente militare. Cererea ţării vecine a fost acceptată de partea rusă, aşa cum au anunţat luni, în cadrul unei conferinţe de presă, Serghei Lavrov şi omologul său sârb Iviţa Dacici.

„Am cerut părţii ruse să ne livreze aparate letale şi echipamente pentru diferite unităţi ale armatei. Mă aştept ca vizita premierului (Aleksandar, n. red.) Vucici la Moscova să aducă un progres în această chestiune“, a declarat Dacici.

Alături de el, Lavrov a confirmat disponibilitatea Rusiei de a dona avioane de luptă Serbiei.

Serghei Lavrov (stânga) şi Iviţa Dacici, la Belgrad FOTO TASS

Potrivit presei ruse, Moscova urmează să transmită Belgradului şase avioane cu reacţie MiG-29. Aceste avioane sunt scoase din uz şi necesită reparaţii, pe care ar urma să le facă partea sârbă. Un acord în acest sens va fi încheiat pe 21 decembrie, cu ocazia vizitei  la Moscova a premierului sârb Aleksandar Vucici.

Acest anunţ survine la nici o lună de la încheierea exerciţiilor militare „Frăţia Slavă 2016“, desfăşurate pe teritoriul sârb în perioada 2-15 noiembrie cu aparate militare ruseşti. Totodată, este făcut în contextul unor temeri cu privire la încercarea Rusiei de a destabiliza Balcanii Occidentali.

De fapt, Rusia îşi consolidează tot mai mult poziţiile în Serbia, cu potenţiale mutări strategice pe viitor în restul Peninsulei Balcanice. În această ordine de idei, vizita lui Vucici nu este decât un preambul. În ianuarie anul viitor, şeful statului sârb Tomislav Nikolici este aşteptat la rândul său la Moscova pentru a primi susţinere din partea omologului său rus Vladimir Putin cu trei luni înainte de alegerile prezidenţiale, în timp ce premierul rus Dmitri Medvedev urmează să se deplaseze în Serbia pentru a lămuri statutul Centrului Umanitar ruso-sârb pentru Situaţii de Urgenţă din Nis, situat în sudul Serbiei şi foarte aproape de Kosovo. Acest centru reprezintă o sursă de tensiuni cu NATO, care suspectează că nu este decât o acoperire pentru activităţi de spionaj. Pe fondul acestor acuzaţii, Uniunea Europeană cere Serbiei să-l închidă.

FOTO mchs.ru

Până la anunţarea unei decizii în această chestiune, Serbia pozează într-un aliat fidel al Rusiei în Balcani.

„Mulţumită ajutorului şi susţinerii Rusiei, Serbia îşi întăreşte capacităţile de apărare“, s-a felicitat Dacici, criticând apoi NATO că înarmează Croaţia.

„Când Croaţia primeşte donaţii (de arme, n. red.) din partea NATO, nu există nicio reacţie. Împotriva cui cred ei (UE, n. red.) că va folosi Croaţia acele lansatoare? Roma, Budapesta, Viena? Nu, ele sunt pentru Serbia“, a denunţat emisarul de la Belgrad, membru al unui guvern care vrea, în mod atipic, să le asigure bunăstarea sârbilor în UE, dar să-i apere cu ajutorul Rusiei.

Preşedinta Croaţiei: Rusia duce un război hibrid în Balcani

De cealaltă parte, Croaţia, care a devenit membră NATO în 2009 şi UE în 2013, acuză Rusia că desfăşoară un război hibrid în Balcani prin intermediul unor componente sârbeşti.

Această acuzaţie a fost făcută chiar de şefa statului croat, Kolinda Grabar-Kitarovici, într-un interviu acordat pe 29 noiembrie publicaţiei Defence News.

„Referendumul care a avut loc recent în Republica Srpska (cu privire la data unei sărbători naţionale, n. red.) a fost doar primul pas dintr-o serie de potenţiale referendumuri care pot merge chiar şi până la proclamarea independenţei Republicii Srpska“ faţă de Bosnia şi Herţegovina, care „ este o ţară instabilă“ şi „nici în prezent nu este independentă politic“, a avertizat Kolinda Grabar-Kitarovici.

În opinia ei, un nou conflict armat în Balcani nu poate fi exclus, ţinând cont de faptul că Rusia încearcă în mod activ să influenţeze evenimentele din regiune.

„Acest lucru creează posibilitatea unui nou conflict, având în vedere că Rusia este implicată într-un război hibrid şi legăturile strânse ale lui Milorad Dodik (preşedintele Republicii Srpska  n. red.) cu Moscova“, a adăugat Grabar-Kitarovici.

Şi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a atras atenţia acum o săptămână că prezenţa Rusiei în Balcanii de Vest este în creştere.

Stoltenberg a evocat în special tentativa de destabilizare a Muntenegrului, printr-un plan de asasinare a premierului Milo Djukanovici dejucat la timp de autorităţile de la Podgorica.

Potrivit procurorului general al Muntenegrului, organizatorii planului, care ar fi fost pus la cale cu ocazia scrutinului parlamentar din 16 octombrie, sunt cetăţenii ruşi Eduard Şirokov şi Vladimir Popov, iar unul dintre pionii importanţi ai înfăptuirii acestuia era liderul organizaţiei naţionaliste „Lupii sârbi“, Aleksandr Sindjelici.

Înaintea scrutinului parlamentar din Muntenegru, Djukanovici a acuzat Rusia de finanţarea opozanţilor săi pentru a bloca aderarea ţării sale la NATO. Însă formaţiunile de opoziţie, multe favorabile aderării la NATO, resping aceste acuzaţii.

Întrebat marţi în legătură cu declaraţiile Kolindei Grabadr-Kitarovici, Serghei Lavrov a comentat în stilu-i caracteristic: „Mi se pare ciudat să aud astfel de cuvinte din gura liderilor unor ţări cu care Rusia vrea să aibă relaţii de prietenie“.

Tensiuni între Serbia şi Croaţia la Bruxelles

În timp ce Dacici şi Lavrov se întâlneau la Belgrad, Vucici îşi scurta vizita la Bruxelles, din cauza unei controvese cu Croaţia.

Vucici ar fi trebuit să participe marţi la o reuniune a Conferinţei interguvernamentale a UE, în vederea deschiderii a trei noi capitole în negocierile de aderare a Serbiei la UE, dar s-a întors la Belgrad. El a luat această decizie după ce Zagrebul s-a opus deschiderii capitolului privind cultura şi educaţia, din cauza unor neînţelegeri cu Belgradul asupra manualelor şcolare din care învaţă minoritatea croată din Serbia, transmite agenţia croată Hina.

„Există lucruri pe care Serbia trebuie să le pună în aplicare în parcursul său către UE. Asigurarea unei protecţii complete minorităţilor este unul dintre aceste lucruri“, a explicat ministrul croat de Externe Davor Ivo Stier, citat de agenţia de presă Tanjug.