Bruxelles-ul se întoarce cu faţa spre cetăţeni

În discursul privind starea Uniunii, preşedintele Comisiei Europen, Jean-Claude Juncker, a promis investiţii, securitate şi solidaritate pentru a combate efectele Brexitului şi populismul.

Contrastul dintre discursul lui Jean-Claude Juncker despre starea Uniunii din 2015 şi cel din 2016 este izbitor. Acum un an, preşedintele Comisiei Europene (CE) a vorbit tranşant, certând pe alocuri statele membre şi cerându-le să adopte planul european de redistribuire a refugiaţilor. Miercuri, şeful Executivului european s-a axat pe o „agendă pozitivă“, care urmează să fie pusă în aplicare în viitoarele luni. 

De altfel, potrivit unei surse din anturajul lui Juncker citate de „Le Monde“, preşedintele CE vrea să se concentreze de-acum pe un program de lucru realist, „mai apropiat de preocupările oamenilor“.

Investiţii şi securitate

Jean-Claude Juncker a anunţat dublarea planului său de investiţii de 315 miliarde de euro pe care l-a lansat în 2014 pentru impulsiona creşterea economică în Europa. Planul, care ar fi trebuit să se încheie în 2017, va fi prelungit până în 2023. Mecanismul bazat pe investiţii private garantate de fonduri europene este prevăzut să ajungă până la valoarea de „500 de miliarde de euro până la orizontul lui 2020“ şi chiar până la „630 de miliarde până la orizontul lui 2022“. Juncker a notat că Fondul European de Investiţii a strâns deja 116 miliarde de euro în investiţii în primul an de funcţionare.

„Peste 200.000 de firme mici şi start-upuri din Europa au primit credite. Iar peste 100.000 de oameni au primit locuri noi de muncă“, a oferit el ca exemplu pentru succesul Fondului.

Fondul va fi extins totodată la nivel global, în scopul de a ajuta sectorul privat din Africa. Suma iniţială alocată este de 44 de milioane de euro, dar ar putea fi dublată ulterior. Fondul pentru Africa se înscrie în eforturile Bruxellesului de a promova o agendă pozitivă, în special în cazul crizei migraţiei care a divizat profund UE.

 Roaming şi internet Wi-Fi gratuit în Uniunea Europeană

Preşedintele CE a vorbit de asemenea despre necesitatea unei reforme a pieţei telecomunicaţiilor în Europa, demers care ar asigura milioane de locuri de muncă. Mai exact, Juncker a precizat că Europa va dispune de reţeaua 5G până în 2025. În opinia sa, toţi vor avea de beneficiat de pe urma conectivităţii.

„Conectivitatea trebuie să funcţioneze în avantajul tuturor. 

Comisia propune o reţea 5G global implementată în Europa până în 2025. Vor mai putea fi create alte două milioane de locuri de muncă în UE. Toţi vor beneficia de conectivitate indiferent de unde locuieşti şi cât câştigi“, a subliniat el, adăugând că vrea totodată „ca fiecare oraş, fiecare regiune din Europa să aibă acces fără fir la internet până în 2020“.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a dezvăluit un plan potrivit căruia în anul 2020 în fiecare oraş din Uniunea Europeană serviciile de Internet wireless şi de roaming ar urma să fie gratuite.

În discursul său anual cu privire la starea Uniunii Europene susţinut miercuri în faţa Parlamentului European, Jean-Claude Juncker a încercat să contracareze euroscepticismul prin exemple concrete cu privire la modul în care instituţiile din Bruxelles pot îmbunătăţi viaţa de zi cu zi a cetăţenilor.

„Atunci când călătoreşti în Europa cu telefonul mobil vei putea să te simţi acasă oriunde în Europa graţie noilor prevederi privind roamingul”, a declarat Juncker.

Săptămâna trecută, Juncker a cerut retragerea unor propuneri anterioare ale Comisiei Europene care limitau la 90 numărul de zile în care consumatorii puteau utiliza gratuit telefoanele lor mobile când se aflau în străinătate. În urma criticilor potrivit cărora aceste propuneri ar favoriza companiile de telefonie mobilă, preşedintele Comisiei Europene a cerut retragerea şi revizuirea propunerilor.

Jean-Claude Juncker a mai spus că UE va pune la punct cadrul legal pentru a promova extinderea Internetului în bandă largă şi îşi va intensifica eforturile pentru a proteja datele personale online ale cetăţenilor din cele 28 de state membre. „Propunem astăzi să echipăm fiecare sat şi oraş din Europa cu acces gratuit la internet wireless", a spus Juncker, fără a oferi mai multe detalii cu privire la modul în care UE ar urma să atingă acest obiectiv în următorul deceniu.

De asemenea, preşedintele Comisiei Europene a susţinut o serie de propuneri care ar da organizaţiilor media o putere mai mare de negociere în relaţiile cu Google atunci când media va cere plăţi de la cel mai popular motor de căutare pe Internet pentru că a publicat extrase din ştirile lor.

„Crearea de conţinut nu este un hobby, este o profesie...Vreau ca jurnaliştii, editorii şi autorii să fie plătiţi corect pentru munca lor”, a spus Juncker.

Armată europeană şi comandament general unic 

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a propus miercuri, în cadrul discursului său anual despre starea Uniunii Europene, susţinut în faţa Parlamentului European, înfiinţarea unei armate a Uniunii Europene, precum şi formarea unei noi Agenţii de Pază a Frontierelor care să monitorizeze persoanele care vor intra pe teritoriul UE.

UE trebuie „să se afirme mai mult“ în materie de apărare, prin punerea în comun a anumitor resurse militare, şi să dispună de un „cartier general unic“, a declarat şeful CE.

 Juncker a anunţat  că până în noiembrie va fi propus un Sistem european de informaţii privind călătoriile - un sistem automatizat care va determina cui i se va permite să călătorească în Europa. El a subliniat că securitatea frontierelor înseamnă că schimbul de informaţii trebuie prioritizat. "Pentru acest lucru vom întări Europol, oferindu-i acces mai bun la bazele de date şi mai multe resurse", a dat asigurări Juncker.

Solidaritate şi combaterea populismului

El a criticat voalat statele membre UE care nu vor să preia refugiaţi din nordul Africii şi din Orientul Mijlociu. „Solidaritatea trebuie să vină din inimă. Nu poate fi forţată“, a spus Juncker, lansându-se apoi într-un discurs pentru depăşirea diviziunilor.

După alegerea britanicilor de a ieşi din UE, Comisia Europeană vrea să încheie cât mai repede negocierile cu Londra, să pună accentul pe solidaritate şi să se apropie de cetăţeni. 

„Respectăm şi regretăm în acelaşi timp Brexitul, dar Uniunea Europeană nu este periclitată în esenţa sa de ieşirea Marii Britanii din UE. Acum însă am fi fericiţi dacă ieşirea Marii Britanii ar avea loc cât mai repede, pentru ca relaţia cu Londra să ia o nouă formă. Raportul nostru cu Marea Britanie trebuie să rămână unul amical“, a declarat Juncker.

Din punctul său de vedere, UE are nevoie de solidaritate atât pentru a răspunde la situaţii de criză, cât şi pentru a supravieţui în numele păcii.

El a propus crearea unui „corp european de solidaritate“, care urmează să devină operaţional până la sfârşitul acestui an. Ideea este de a mobiliza tinerii care doresc să-şi ofere ajutorul acolo unde se consideră utili, „pentru a răspunde la situaţii de criză, precum cea a refugiaţilor sau recentele cutremure din Italia“. CE mizează pe 100.000 de tineri voluntari până în 2020.

Reducerea a diferenţelor între Vest şi Est

„Cred că următoarele 12 luni vor fi decisive dacă vrem să reducem clivajul dintre Est şi Vest. Următoarele 12 luni sunt cruciale pentru revigorarea UE. Construcţia europeană trebuie protejată. Trebuie să terminăm cu atitudinea beligerantă, şi anume că succesul este naţional, iar eşecul european. Europa se poate construi doar cu sprijinul statelor membre“, insistat el.

„Fac apel la voinţa de a depăşi diferenţele care ne dezbină. Istoria nu îşi va aminti de noi, ci de greşelile noastre. Haideţi să nu facem erori care vor pune capăt visului european“, şi-a încheiat pledoaria pentru solidaritae şeful Executivului european.