Brexit. Presa britanică anticipează patru luni de foc pentru David Cameron
0
Premierul britanic, David Cameron, susţine că a obţinut „un statut special“ pentru Marea Britanie la summitul UE ce a avut loc joi şi vineri la Bruxelles, însă veridictul final privind apartenenţa acestei ţări la blocul comunitar va fi dat la referendumul din 23 iunie.
Liderii din cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene au ajuns, vineri, la un compromis ce „reînnoieşte pactul“ Regatului Unit cu Europa, acord pe care premierul britanic, David Cameron, îl consideră suficient pentru a recomanda menţinerea ţării sale în Uniunea Europeană în cadrul referendumului ce va avea loc pe 23 iunie, notează AFP.
Agenţia franceză de presă face o trecere în revistă a principalelor puncte care rezumă revendicările lui Cameron, aşa cum au fost ele prezentate într-o scrisoare din noiembrie 2015 către preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi ceea ce a obţinut premierul britanic într-o serie de compromisuri, deseori formulate într-un limbaj diplomatic ambiguu.
Imigraţie. Sub imensa presiune a concetăţenilor săi şi a Partidului Conservator (de guvernământ în Marea Britanie) împotriva creşterii imigraţiei, David Cameron dorea un moratoriu, cu o durată de patru ani, pentru cetăţenii din UE aflaţi în Regatul Unit care aspiră la ajutoare şi locuinţe sociale. De asemenea, el voia să-i împiedice pe aceşti migranţi să beneficieze de alocaţii familiale pentru copiii lor rămaşi în străinătate.
În contextul opoziţiei unor ţări din Europa de Est, Cameron a obţinut o clauză de salvgardare de şapte ani privind unele ajutoare sociale pentru noii migranţi, ce permite o limitare a acordării lor, potrivit unei scări graduale. Totodată, va fi introdus un sistem de indexare a alocaţiilor familiale cu nivelul de trai din ţările unde se află copiii. Acesta se aplică noilor solicitanţi, dar se poate extinde şi la beneficiarii actuali începând din 2020.
Suveranitate. Pentru a le răspunde celor neliniştiţi în legătură cu jugul Bruxelles-ului asupra instituţiilor britanice, Cameron cerea posibilitatea de a scăpa de angajarea spre „o Uniune tot mai strânsă“, unul dintre pilonii construcţiei europene, într-un mod „legal constrângător şi ireversibil“. Concret, el făcea apel la un sistem de „cartonaş roşu“ care i-ar permite unui grup de parlamente naţionale să blocheze o iniţiativă legislativă europeană.
Premierul britanic s-a asigurat de o exceptare pentru Regatul Unit în ce priveşte „Uniunea tot mai strânsă“, care trebuie înscrisă în tratate dacă se iveşte ocazia remanierii lor. „Cartonaşul roşu“ este prezent cu condiţia întrunirii a 55% din voturile alocate parlamentelor naţionale, ceea ce îl face, practic, complicat. Referitor la principiul subsidiarităţii, Cameron a indicat că el prevede luarea de noi măsuri pentru protejarea suveranităţii britanice.
Guvernanţa economică. Cameron nu voia ca statutul Regatului Unit să fie defavorizat din cauză că ţara nu utilizează moneda unică europeană, euro, mai ales că Londra este unul dintre principalele centre financiare din lume. El cerea o serie de „principii legal constrângătoare“, precum recunoaşterea faptului că UE are mai multe monede, că ţările care nu sunt în zona euro nu trebuie să fie victimele discriminării şi că britanicii contribuabili nu trebuie să plătească pentru crizele din zona euro.
Premierul britanic afirmă că a obţinut protecţie pentru Londra împotriva oricăror discriminări din partea unor ţări care folosesc moneda euro, estimând că UE recunoaşte, „pentru prima dată“, că ea are mai multe monede. Limbajul textului este însă ambiguu: instituţiile UE „vor facilita coexistenţa mai multor perspective“. În plus, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a insistat că acordul nu-i dă Londrei niciun veto în materie de decizie.
Britanicii, chemaţi la urne
Mulţumit de înţelegerea la care a ajuns cu liderii UE, David Cameron a anunţat, sâmbătă, în urma unei reuniuni extraordinare a Cabinetului său, că va face campanie pentru ca ţara sa să rămână în UE, un referendum în acest sens urmând să aibă loc pe 23 iunie.
Ministrul britanic al Apărării, Michael Fallon, a declarat pentru „The Sunday Telegraph“ că, deşi va rămâne „eurosceptic până la moarte“, îl va sprijini pe premierul David Cameron în campania acestuia de susţinere a rămânerii Marii Britanii în UE.
„Nu cred că ar fi alarmist să ne întrebăm ce rezultat ar dori preşedintele rus Vladimir Putin. Dacă plecăm, UE ar fi pentru prima dată în istoria ei mai mică şi mai slabă. Iar acest lucru ar fi, în mod evident, în favoarea intereselor Rusiei (...) Cu siguranţă că lui Putin i-ar conveni să vadă cum UE începe să se fractureze“, a argumentat Fallon.
Cameron se loveşte însă de opoziţia unor membri ai cabinetului său, printre care chiar unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai săi - ministrul Justiţiei, Michael Gove.
Şi ministrul Muncii şi Pensiilor, Iain Duncan Smith, a declarat că susţine tabăra pro-Brexit (ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană).
„Realitatea este că blocul comunitar este o uniune politică, al cărei obiectiv este să fie cât mai strânsă (...) Este important să recunoaştem că, dacă nu dorim să facem parte din această uniune politică, trebuie să o părăsim şi să formalizăm o relaţie comercială prietenească“, a explicat el, estimând, totodată, că politica europeană în domeniul migraţiei face ca Marea Britanie să fie mai vulnerabilă în faţa ameninţărilor teroriste, notează Agerpres în pagina sa electronică.
Alţi susţinători ai Brexit-ului consideră că acordul obţinut de Cameron este insuficient şi că Marea Britanie va prospera şi mai mult de una singură şi nu rămânând în cadrul unei Uniuni pe care o consideră acaparată de Berlin, relatează Mediafax.
„Este un acord cu adevărat lamentabil“, a declarat Nigel Farage, liderul Partidului Independenţei Marii Britanii (UKIP). „Să părăsim, deci, Uniunea Europeană, să preluăm controlul asupra frontierelor noastre, să ne conducem ţara şi să încetăm, deci, să mai dăm zilnic 55 de milioane de lire sterline Bruxelles-ului“, a adăugat el.
Se anunţă dezbateri intense
Indiferent care sunt punctele slabe şi cele forte ale acordului obţinut de Cameron, partea bună a lucrurilor, scrie cotidianul britanic „The Telegraph“, este că va fi organizat un referendum, astfel că britanicii vor avea în sfârşit ocazia să-şi exprime punctul de vedere privind apartenenţa la Uniunea Europeană.
Publicaţia afirmă într-un comentariu pe această temă că britanicii trebuie să discute pe tema migraţiei, comerţului, industriei, agriculturii, dar şi despre cât oferă şi cât primesc din partea UE, iar dezbaterea trebuie să fie corectă; detaliile contează.
„The Telegraph“ estimează că discuţiile vor fi aprinse, însă precizează că este vorba despre o ocazie unică de a aborda un subiect care a divizat naţiunea timp de decenii.
„The Guardian“ a scris imediat după anunţarea acordului că premierul David Cameron a livrat, în urma summitului de la Bruxelles, un „pachet practic“, iar cei care sunt încă indecişi ar trebui să ţină cont de acesta.
La rândul său, publicaţia „Observer“ scrie că deşi acest acord nu reprezintă schimbarea fundamentală a relaţiei Marii Britanii cu UE pe care premierul Cameron şi-o dorea, ar fi fost o naivitate să creadă că ar fi putut obţine mai mult în acest moment, printre altele şi pentru că Franţa şi Germania încep să se pregătească pentru alegeri.
Majoritatea mass-media din Marea Britanie se concentrează asupra referendumului ce va urma, anticipând că bătălia dintre tabăra pro-Brexit şi cea contra va fi aprigă.
Românii din Marea Britanie nu sunt afectaţi
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a prezentat, în urma discuţiilor de la Bruxelles, cele mai importante prevederi pentru România din acordul Uniunii Europene cu Marea Britanie, notează Mediafax.
„Marea Britanie va putea beneficia de un mecanism de salvgardare care va limita accesul cetăţenilor UE la o categorie restrânsă de prestaţii sociale necontributive, prestaţii specifice numai pentru Marea Britanie. Mecanismul este nediscriminatoriu, aplicabil tuturor cetăţenilor Uniunii şi are un caracter excepţional. Va putea fi aplicat pe o perioadă limitată de timp de maxim 7 ani“, a afirmat şeful statului.
„Cetăţenii români care lucrează deja pe piaţa muncii din Marea Britanie nu vor fi afectaţi de acest mecanism. Acesta priveşte doar eventualii lucrători care vor intra pe piaţa muncii din Marea Britanie după intrarea în vigoare a mecanismului. Dar şi aceştia îşi vor recupera accesul la aceste prestaţii gradual pe parcursul unei perioade de patru ani“, a adăugat Klaus Iohannis, declarându-se mulţumit de rezultat.
Se încarcă comentariile...
