Biserica Ortodoxă din Grecia sfidează criza şi se bucură de privilegii plătite din buzunarele grecilor loviţi de austeritate
0
Biserica Ortodoxă elenă a reuşit să se agaţe de multe dintre privilegiile economice de care se bucura şi în trebut, în pofida recesiunii severe şi a măsurilor drastice de austeritate care au afectat societatea greacă. Dar, după ce numeroasele scandaluri au dezvăluit corupţia şi deturnările de fonduri ale Bisericii, poporul grec a început să ceară sacrificii clerului.
Eminenţa sa, episcopul Anthimos al oraşului Salonic, în vârstă de 78 de ani, nu şi-a plătit de bună vreme impozitele la stat.
O scrisoare de două pagini de la Ministerul de Finanţe stă pe biroul lui, alături de un teanc de texte religioase şi imagini ale sfinţilor, informându-l că are de plată 1.350 de euro. Întâmplător, venitul său lunar va fi redus de la 2.200 de euro la 1.930 de euro, scrie „Der Spiegel”.
Episcopul este unul dintre cei mai conservatori lideri spirituali din Grecia, cunoscut pentru atacurile sale verbale la adresa musulmanilor, a politicii de stânga şi a homosexualilor. El se simte ameninţat de către creditori care-i pradă ţara, de imigranţii ilegali scăpaţi din controlul oricui, de cei care se ridică împotriva practicilor sale bisericeşti, dar şi de intelectualii care susţin că şi clerul poate face sacrificii pentru a atenua criza.
„Facem asta de o lungă perioadă de timp“, argumentează însă episcopul Anthimos al Salonicului.
Biserica Ortodoxă greacă şi dubla protecţie
Ani la rând, mulţi greci şi-au arătat nemulţumirea faţă de impozitele mici, aplicate până în 2010, Bisericii Ortodoxe elene. Instituţia religioasă primeşte subvenţii considerabile de la Uniunea Europeană, pe lângă sprijinul financiar acordat de Guvernul.
Salariile preoţilor şi episcopilor îi costă, anual, pe contribuabilii greci aproape 230 de milioane de auro. Abia în urmă cu câteva luni, Guvernul elen a decis să reducă această cifră.
Cu toate acestea, cele mai multe beneficii fiscale de care se bucură Biserica nu au fost complet desfiinţate.
Unele proprietăţi încă nu sunt impozitate. Abia în 2010 s-a impus un impozit pe veniturile realizate din afacerile imobiliare ale instituţiei. Până atunci, Biserica putea să-şi umple vistieria cu banii obţinuţi din administrarea numeroaselor sale proprietăţi, fără a plăti un ban statului.
Potrivit „Der Spiegel”, se spune că Biserica Ortodoxă este al doilea deţinători de proprietăţi din Grecia, în funcţie de mărimea activelor imobiliare, deşi nu se ştie exact câte terenuri deţine. Statul nu dispune de un registru bine întocmic care să arate proprietarii fiecărui teren de pe teritoriul grec. Experţii estimează, însă, că Biserica deţine 130.000 de hectare de teren arabil şi de pădure, pe lângă proprietăţile pe care le are în fiecare oraş mare al Greciei.
Privilegiile de astăzi ale Bisericii au rădăcini istorice
Grigoris Psarianos, politician de stânga în Parlament, consideră că originea problemei rezidă, de fapt, în lipsa de separare între biserică şi stat.
„În nicio altă ţară europeană cele două nu sunt interconectate. Mulţi politicieni depind de binecuvântarea clerului şi mulţi preoţi intră în politică“, a declarat Psarianos.
Istoria ne oferă o perspectivă asupra originii problemei. Secole la rând, Biserica a fost gardianul identităţii, al limbii şi al religiei în Grecia, în special atunci când ţara a fost ocupată de otomani. Mulţi oameni au ales să-şi transfere proprietăţile sub numele Bisericii pentru a le proteja de invadatori.
După independenţa Greciei, ortodoxismul a devenit religia dominantă, 97% din greci declarându-se astăzi ortodocşi. Religia este omniprezentă chiar şi în viaţa publică: imaginea Fecioarei Maria şi a lui Iisus Hristos atârnă în fiecare şcoală, iar parlamentarii îşi depun jurămintele la birou, în prezenţa Arhiepiscopului Atenei. Din acest motiv, Psarianos vede criza din Grecia ca o criză a Bisericii. Această instituţie nu este mai puţin vulnerabilă la corupţie decât restul societăţii, atrage atenţia parlamentarul.
Scandalurile bisericeşti care au trezit poporul grec
Episcopul Panteleimon al oraşului Attica a fost condamnat la şase ani de închisoare în 2008, după ce fost găsit vinovat că a câştigat 2,5 milioane de euro prin delapidarea bunurilor bisericeşti, în anii '90. El a justificat suma ca fiind un fond de rezervă pentru bătrâneţe. Un alt episcop ar fi avut legături membrii mafiei traficului de stupefiante.
Dar titlul de „Cel mai spectaculos scandal” trebuie acordat cazului mănăstirii Vatopeni de pe peninsula muntelui Athos, o regiune autonomă din nordul Greciei, care găzduieşte 20 de mănăstiri ortodoxe. La sfârşitul anului 2011, Stareţul Efraim, în funcţie la vremea respectivă, a fost arestat pentru fraudă şi deturnare de fonduri, fiind pus sub arest la domiciliu. Cu ajutorul unor personaje „dubioase”, el a efectuat o tranzacţie, un troc mai exact, prin care a oferit o proprietate subapreciată a mănăstirii Vatopedi în schimbul unei proprietăţi mult mai valoroase a statului.
Trocul ar fi adus mănăstirii 100 de milioane de euro. După izbucnirea scandalului în 2008, un purtător de cuvânt al Guvernului şi un ministru au demisionat, iar Guvernul conservator al premierului Kostas Karamanlis a fost nevoit să organizeze alegeri noi, pe care de altfel le-a şi pierdut.
Se întrevăd măsuri...
Expunerea mânăriilor efectuate de clericii mănăstirii Vatopeni a fost un punct de cotitură, potrivit parlamentarului Grigoris Psarianos. Tot mai mulţi greci au început să vadă Biserica ca una dintre instituţiile care a contribuit la afundarea Greciei în criză. Partidul său, Stânga Democratică, ce face parte în actualul Executiv, vrea să creeze o separare mai mare între Biserică şi Stat, chiar dacă partidele mai mari ale coaliţiei guvernamentale, socialiştii din PASOK şi partidul conservator Noua Democraţie, nu văd asta ca o prioritate, scrie „Der Spiegel”.
Pentru Episcopul Anthimos al Salonicului care nu şi-a plătit impozitele la stat deşi ar reuşi să le acopere dintr-un singur salariu, propunerea lui Psarianos s-ar materializa într-un satanic.
„Există o legătură sfântă între poporul grec şi biserica lor. Nimeni nu ar trebui să perturbe asta“, a conchis Athimos.
Se încarcă comentariile...
