Armele cu care se apără România și lipsurile pe care le are. Un general explică importanța apărării antiaeriene

0
Publicat:

România are un sistem destul de eficient de apărare antiaeriană, care însă mai trebuie îmbunătățit. Generalul Cristian Barbu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, că țara noastră mai are nevoie de cel puțin 20 de sisteme mobile de apărare antiaeriană.

Sistemul antirachetă de la Deveselu. FOTO EPA EFE
Sistemul antirachetă de la Deveselu. FOTO EPA EFE

Ultimele bombardamente devastatoare asupra Ucrainei au ruinat efectiv infrastructura energetică a țării și au provocat victime și pagube de miliarde de euro. Atacurile barbare ale rușilor au reamintit lumii întregi cât de importante sunt sistemele de apărare antiaeriană în orice confruntare armată.

Dovadă că lucrurile sunt luate foarte în serios, 14 țări europene membre NATO și UE, inclusiv România, vor achiziționa în comun sisteme de apărare aeriană. Și pentru că nu e timp de pierdut, aliații au semnat de curând, la Cartierul General al NATO, o scrisoare de intenţie pentru achiziţionarea comună de sisteme de apărare aeriană din categoria sistemelor Arrow 3 şi Patriot.

Cum ne apărăm în cazul unui atac ipotetic cu rachete

Fără să fie descoperită total, România are propriile vulnerabilități. Generalul Cristian Barbu, consilier al ministrului Apărării Naţionale şi fost rector şi comandant al Academiei Tehnice Militare, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, pe ce sisteme se bazează apărarea antieriană a României și ce arme ne-ar mai trebui pentru a fi cu adevărat în siguranță. În opinia sa, în acest moment România ar avea nevoie de cel puțin 20 de sisteme mobile de apărare antieriană. Achiziția și implementarea lor ar dura între trei și patru ani, iar investițiile ar ajunge undeva la 10 miliarde de euro.

Generalul Cristian Barbu FOTO Mediafax
Generalul Cristian Barbu FOTO Mediafax

Până atunci, într-un scenariu pesimist, dar puțin probabil, în care ar izbucni un conflict între NATO și o altă țară, România are câteva sisteme de apărare care ar putea fi, în principiu, eficiente în cazul unui atac din Est sau din Orientul Mijlociu. În cazul în care atacul ar veni din altă parte și ar avea ca țintă țara noastră, ar interveni sistemele de apărare antiaeriană din alte țări, explică generalul. „Dacă racheta-țintă vine cumva din Marea Baltică către vestul României, va fi greu de lovit de către un vector de la Deveselu. Fiind agresiune împotriva NATO, ar interveni sistemele din Polonia sau Slovacia”, spune el.

Pe ce ne bazăm

Sistemele Aegis Ashore România, cunoscute și ca scutul de la Deveselu, au fost concepute pentru a face față unui atac cu rachete din Orientul Mijlociu. Scutul de la Deveselu apără și alte țări europene și reprezintă o contribuție importantă a SUA și a României la sistemul Balistic de Apărare Anti-Rachetă al NATO (NATO Ballistic Missile Defense).

De asemenea, România are sisteme Patriot, cu rază lungă de acțiune, urmează programul SHORAD/VSHORAD, sisteme de apărare pe rază scurtă (Short Range Air Defense - SHORAD) și foarte scurtă (Very Short Range Air Defense VSHORAD), dar și sisteme MANPADS (Man Portable Air-Defense system). Nu în ultimul rând, în România există și un sistem francez, extrem de eficient, MAMBA, desfășurat de trupele franceze care conduc grupul multinațional din România.

„Fiecare își pune problema într-un alt spectru. Noi avem un program de înzestrare - SHORAD. Aceste SHORAD-uri înseamnă sisteme cu foarte mică altitudine sau cu mică altitudine. Aici am intrat deja pe aceste manpaduri, care fac un lucru foarte bun. Trupele care se deplasează în câmp și atunci când sunt atacate cu elicoptere, cu aviația la joasă înălțime, cu drone de joasă înălțime sau din acestea kamikaze, pot folosi foarte bine mijloacele acestea. Sunt cumva la îndemâna apărătorului. Nu sunt ieftine, dar sunt foarte utile. Aceasta este umbrela cea mai mică, cea mai de jos”, adaugă generalul.

Nu în ultimul rând, România menține în continuare în serviciu mai vechile sisteme 2K12 Kub și 9K33 Osa. Acestea vor fi înlocuite pe măsură ce se vor derula programele de înzestare a Armatei Române.

Ce ne mai trebuie

Însă România mai are nevoie și de alte sisteme de apărare antaeriană. „În condițiile de față, sigur că ne-ar trebui ceva mai multe sisteme de apărare antieriană, dar nu de aceeași categorie ca și Patriot. Aici trebuie să înțelegem că sunt sisteme diferite, cu destinații diferite. Ne trebuie sisteme speciale pentru drone, pentru rachete de croazieră. Pentru aviație, că e elicopter, că e avion sau de înaltă țintă sau pentru rachetele balistice și tot așa. Unele dintre ele sunt mai eficiente într-un domeniu sau mai puțin bune în altul”, subliniază generalul Barbu.

În opinia sa, România ar mai putea achiziționa, în principiu, un sistem Iron Dome israelian. E vorba despre un sistem de apărare anti-rachetă neghidată, anti-artilerie, care și-a arătat în ultimii ani eficiența în fața tirurilor cu rachete lansate împotriva Israelului de grupările islamiste din Fâșia Gaza. Sistemul francez MAMBA e, de asemenea, unul dintre cele mai performante și eficiente, la fel ca sistemul german Iris-T. O problemă poate fi dată însă de costurile mari pe care le implică aceste arme sofisticate.

Probabil că la sfârșitul achiziției vom avea în total șapte sisteme Patriot. Lor li se vor adăuga, cel mai probabil, cele pe care le vom achiziționa împreună cu celelalte țări din zona europeană. Foarte probabil că vor fi unele distribuite chiar în România. Sunt mijloace mobile de apărare și probabil comanda va fi centralizată, ceea ce va fi un lucru foarte util. Asta ar mai ridica puțin din presiunea financiară. De exemplu, la sistemele Patriot, vorbim de costuri destul de mari. Să ai șapte sisteme și un centru de comandă achiziționat de o singură țară nu e ușor. Totul costă și depășește 3,5 miliarde de euro”, a mai afirmat generalul.

Cum stăm la celalalte capitole

Însă foarte puține conflicte se rezumă la atacuri aeriene. România ar mai trebui să treacă și la alte programe de înarmare, pentru a acoperi anumite vulnerabilități.

Nu cred că suntem ținta vreunui atac, dar suntem obligați oricum să ne luăm toate măsurile de precauție, mai ales în astfel de vremuri. Sigur că dacă luăm cele trei mari categorii de forțe, am avea următorul aspect: pe mare nu avem în acest moment mijloace de apărare suficiente și moderne. Pentru zona de coastă, ca și rachete de coastă, în timp scurt am putea avea o apărare de intensitate medie”, adaugă generalul.

Pe lângă sistemele de apărare antiaeriană, România are nevoie și de avioane și elicoptere. Trebuie ținut cont și de faptul că, în ipoteza, puțin probabilă, a unui atac asupra României, ar interveni și aliații. Asta nu înseamnă, însă, că România trebuie să se bazeze doar pe acest lucru.

La capitolul apărare aeriană sigur că mai avem de lucru. Nici avioane nu avem suficiente în acest moment, nici mijloace de apărare antiaeriană nu avem suficiente. Aici niciodată nu ai cât îți trebuie, cum îți trebuie. La forțele terestre stăm ceva mai bine. Avem Piranha, avem și transportoarele noastre care încă sunt destul de utile în acest moment. Să nu uităm că avem HIMARS-urile care au făcut diferența în Ucraina cel puțin într-o perioadă utilă. Avem câte ceva din ceea ce ar însemna o primă intervenție, dar să nu uităm că aici nu discutăm de acțiunea unică a armatei noastre, ci discutăm despre acțiunea împreună cu celelalte forțe NATO”, a conchis generalul Cristian Barbu.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite