Analist politic de la Belgrad: Rusia caută un nou război pentru a ieşi din impasul din Ucraina, iar Kosovo îi poate servi drept prilej

0
0
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Un analist politic sârb avertizează că Vladimir Putin caută un nou conflict armat pentru a plasa războiul din Ucraina în plan secund ca atenţie, iar tensiunile sârbo-kosovare pot fi exploatate până la acest punct.

În loc să încerce să găsească o soluţie diplomatică la dezastrul pe care l-a creat odată cu invadarea Ucraina, Rusia caută un alt conflict în scopul de a reduce atenţia asupra agresiunii sale, comentează Orhan Dragaš, fondatorul şi directorul Institutului de Securitate Internaţională din Belgrad, într-un articol publicat pe site-ul Euractiv.

Concepută ca o „operaţie militară specială”, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei durează de prea mult timp. Mai mult, după felul în care se comportă pe scena internaţională, Rusia nu arată deschidere spre soluţii de încetare a focului şi instaurare a păcii. În schimb, caută activarea unor noi războaie în alte părţi ale lumii. Ar fi un război menit să capteze îngrijorările şi să deturneze lumea de la haosul din Ucraina. În plus, ar putea reduce sprijinul internaţional - financiar, militar şi moral - pentru această ţară sfârtecată deja de Rusia în 2014 prin anexarea Peninsulei Crimeea. Odată cu reorientarea atenţiei şi a sprijinului, „operaţiunea militară specială” s-ar putea apropia mai lesne şi mai rapid de triumful aşteptat de Moscova, scrie analistul sârb.

În opinia lui Dragaš, Moscova şi-a făcut speranţe în escaladarea crizei din Taiwan în contextul vizitei pe această insulă a şefei Camerei Reprezentanţilor SUA, Nancy Pelosi. Într-o astfel de situaţie, Kremlinul nu ar interveni direct şi nici nu ar face apel la dezescaladare. Când a declarat că statul chinez „are dreptul de a lua toate măsurile necesare pentru a-şi proteja suveranitatea şi integritatea teritorială”, conducerea de la Moscova nu a prioritizat diplomaţia, ci a incitat Beijingul să-şi trimită armata în Taiwan şi să atace cu toată puterea. Într-o altă criză, însă, Rusia, ca un vultur, a fost mai implicată sperând la acelaşi rezultat, şi anume declanşarea unui conflict armat.

Potrivit analistului sârb, când sârbii din nordul Kosovo au organizat blocaje rutiere pentru a se opune înmatriculării maşinilor lor cu numere kosovare, Rusia a desfăşurat o operaţiune hibridă la scară largă şi foarte agresivă pentru a exploata tensiunile. Scopul său a fost să provoace vărsări de sânge, o reacţie militară din partea Serbiei şi intervenţia NATO prin misiunea sa de menşinere a păcii în Kosovo (KFOR).

Această operaţiune, remarcă Orhan Dragaš, s-a desfăşurat în principal prin lansarea unei cantităţi mari de dezinformare într-o perioadă scurtă cu „coluziunea” unor oficiali de la vârful puterii ruseşti. În cele mai critice momente, Moscova a difuzat numeroase ştiri false prin canalele sale mass-media - un sârb a fost rănit la blocada de lângă Jarinje, armata sârbă şi-a deplasat unităţile şi avioanele de-a lungul graniţei cu Kosovo, Priştina a plănuit un atac asupra sârbilor, forţele de securitate ale Belgradului au intrat deja în Kosovo etc. De asemenea, a trunchiat declaraţiile preşedintelui sârb Aleksandr Vucici în timp ce îşi clama susţinerea faţă de Belgrad.

Aceste informaţii au fost distribuite prin intermediul unor site-uri, conturi pe reţelele de socializare şi canale private proruse cu sute de mii de urmăritori. Multe dintre aceste instrumente de modelare a opiniei publice aparţin unor organizaţii extremiste din Rusia şi Serbia, iar în spatele lor se află persoane ce au legături strânse la Kremlin. Cantitatea de dezinformare a fost atât de mare, încât o parte din ea s-a revărsat în unele instituţii de presă din Serbia care, asemeni idioţilor utili, au servit ca un canal suplimentar de răspândire a informaţiilor lansate de Moscova. În cele din urmă, sub tăvălugul zvonurilor, Ministerul sârb al Apărării a negat orice intruziune în Kosovo. În acelaşi timp, oficiali de rang înalt din Rusia, între care secretarul de presă al Kremlinului Dmitri Peskov, purtătoarea de cuvânt al Ministerului de Externe de la Moscova Maria Zaharcenko, ambasadorul rus la Belgrad Aleksandr Boţan-Harcenko, chiar şi liderul cecen Ramzan Kadîrov, au participat în mod activ la întreţinerea unei situaţii tensionate. A fost o operaţiune hibridă de amploare care a ameninţat serios securitatea Serbiei, interesele sale naţionale şi în special securitatea sârbilor din Kosovo. A eşuat din fericire, dar nu ar fi o surpriză dacă s-ar repeta, notează analistul de la Belgrad.

În concluzie, Orhan Dragaš trage un semnal de alarmă: Rusia este „un pericol evident pentru pacea mondială”. Atâta timp cât va duce un război în Ucraina, va căuta o cale de ieşire favorabilă ei, chiar şi prin instigarea altor conflicte. Nu îi va păsa de alte ţări implicate în războaie, nici măcar de Serbia, faţă de care îşi manifestă neîncetat „prietenia”. De fapt, în oglinda globală, Rusia se vede doar pe ea.

În ceea ce priveşte Kosovo, situaţia rămâne tensionată în nordul fostei provincii sârbe care şi-a proclamat independenţa acum 14 ani. În condiţiile în care aplicarea noilor reglementări care generează tensiuni a fost amânată pentru o lună, reinstituirea blocajelor nu este exclusă. Într-o nouă încercare de a calma spiritele, Aleksandar Vucici şi premierul kosovar Albin Kurti se vor întâlni pe 18 august, la Bruxelles.

Mai multe - Europa

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite