Alegerile prezidenţiale din Ucraina, un pas mai aproape de stabilitate

Alegători ucraineni, votând în cadrul ultimelor alegeri pprezidenţiale

Ucrainenii vor vota duminică în cadrul alegerilor prezidenţiale anticipate, aşteptate să fie un pas crucial pe calea rezolvării crizei care a cuprins ţara în ultimele luni, însă separatiştii din est nu renunţă la ameninţările de boicotare a procesului de vot.  Alegerile ar putea uni vestul şi estul ţării, puternic divizate în ultimele şase luni de confruntări între proeuropeni şi proruşi sau ar putea alimenta noi tensiuni.

De ce alegeri anticipate?

După mai multe luni marcate de proteste masive faţă de conducerea sa, preşedintele Viktor Ianukovici a semnat la sfârşitul lunii februarie un acord prin care se obliga să organizeze alegeri prezidenţiale anticipate până la sfârşitul lui decembrie. Însă după fuga sa în Rusia, în aceeaşi zi, parlamentul de la Kiev a decis ca prezidenţiale anticipate să aibă loc pe 25 mai.

De la fuga lui Ianukovici, un lider prorus, Moscova a demonizat actuala guvernare a Ucrainei şi a anexat regiunea Crimeea. Această animozitate a încurajat mişcare separatistă născută în estul rusofil al Ucrainei, unde două regiuni s-au autodeclarat independente.

Cine candidează?

În mod oficial, există 21 de candidaţi şi aproximativ 35 de milioane de ucraineni eligibili să voteze, relatează cotidianul american „The Washington Post”.Sondajele de opinie îl situează pe afaceristul Petro Poroşenko în topul preferinţelor ucrainenilor, însă nu pare să aibă suficient de mult capital de imagine încât să câştige alegerile din primul scrutin de vot. Cel mai important contracandidat este fostul premier Iulia Timoşenko, însă nu reprezintă o ameninţare, deoarece doar aproximativ 6% din ucraineni i-ar oferi votul.

Dacă nu va exista un câştigător clar în urma primului scrutin, a doua rundă de votare va avea loc pe 15 iunie. Din nou, Poroşenko este cotat drept câştigător.

Supranumit şi „regele ciocolatei”, datorită afacerilor sale în domeniu, Poroşenko a câştigat susţinerea electoratului ucrainean datorită atitudinii sale împăciuitoare, părând că este motivat să soluţioneze criza prin a face compromisuri: apropiere de Uniunea Europeană, fără a ignora importanţa întreţinerii unor relaţii bune cu Rusia.

Ameninţările vin de la Est

O mare parte din Ucraina este marcată de tensiuni, subliniază „The Washington Post”. Proruşii se luptă cu militarii în estul ţării şi au mers îndeajuns de departe încât au declarat independenţa regiunilor Doneţk şi Luhansk. Mai mult, liderii mişcării de secesiune au jurat că vor face tot ce le va sta în putinţă pentru a-i împiedica pe ucraineni să meargă la vot. Până şi guvernul a admis că procesul de votare este imposibil de organizat în anumite părţi din estul Ucrainei, din cauza boicotărilor.

Acest detaliu pune în dificultate validitatea unui astfel de vot care ar trebui să fie naţional. Preşedintele rus Vladimir Putin a subliniat vineri că va respecta decizia ucrainenilor şi că va coopera cu noul lider, însă nu a pierdut ocazia de a cere încă o dată guvernului să pună capăt operaţiunile  armate din estul ţării.