Aduce ascensiunea extremei dreapta decăderea Uniunii Europene?
0
2013 a însemnat o ascensiune categorică a grupărilor de extremă dreapta în toată lumea, însă cu un avans fulminant în statele comunitare. Criza şi austeritatea pe care a adus-o aceasta, combinată cu sentiment naţionalist tot mai puternic, au creat terenul propice pe care s-a ridicat cea mai mare ameninţare pentru UE în acest moment.
Criza, austeritatea, şomajul, scăderea nivelului de trai şi pierderea încrederii în clasa politică au ajutat partidele extremiste să urce în preferinţele electoratelor, fenomen considerat de analişti cea mai mare ameninţare pentru UE. Însă nu doar banii se afla la baza acestei tendinţe.
„Deci votăm cu toţii pentru nazişti pentru că Europa este în recesiune? Este doar o afirmaţie sforăitoare”, spune Matthew Goodwin, profesor la Universitatea Nottingham şi expert în ideologia de extremă dreapta, citat de publicaţia britanică „The Economist”. Îngrijorările privind cultura naţională, identitate şi mod de viaţă atârnă mai greu decât problemele economice, explică acesta, adăugând că în orice stat, indiferent de starea finanţelor, există riscul pentru apariţia unui partid xenofob. „Este nevoie doar de un partid semi-competent care să bată monedă pe aceste sentimente.”
Proiectul european, lansat cu succes după cel de-al Doilea Război Mondial, se confruntă, probabil, cu cea mai mare ameninţare din istoria sa, pericol accentuat în 2013, notează Agerpres într-o amplă analiză. Ascensiunea partidelor de extremă dreapta, care riscă să submineze Uniunea Europeană din interior şi care ar putea constitui principala miză a alegerilor pentru legislativul comunitar din luna mai a anului viitor.
Criza economică sau efectele globalizării? Experţii au păreri împărţite cu privire la cauzele care au favorizat reîntoarcerea în forţă a ideologiei de extremă dreapta, fenomen de necontestat în ultimii ani în Europa. Pierderea încrederii faţă de clasa politică, problemele economice dar şi temerile privind globalizarea care ştirbeşte individualitatea şi culturile naţionale, toate au contribuit la victoriile bifate de aceste grupări fie la urne, fie din punctul de vedere al numărului tot mai ridicat de adepţi în rândul adolescenţilor.
Potrivit unui recent sondaj Gallup Europe, numai 30% dintre cei chestionaţi şi-au exprimat o părere pozitivă despre UE, comparativ cu nivelul de 70% în urmă cu 20 de ani, autorii cercetării concluzionând că „proiectul european nu a fost niciodată în istoria sa atât de nepopular”.
Tendinţa este însă îngrijorătoare, atrag atenţia experţii, în frunte cu Cecilia Malmström, comisarul european pentru Afaceri Interne. Aceştia invocă exemple precum atacul lui Brejvik din Norvegia, descoperirea puternicei reţele de extremă dreapta NSU din Germania, uciderea în serie a unor imigranţi în Suedia şi, mai nou, practicile copiate după principiul Führerprinzip folosit de Hitler ale partidului parlamentar Zorii Aurii din Grecia.
Nesiguranţa în plan economic şi social, dublată de suspiciunile tot mai numeroase privind integrarea europeană, imigraţia, islamul sau multiculturalismul, a condus, astfel, la creşterea popularităţii extremei drepte în Europa — din Grecia, ţara cel mai puternic afectată de criză, până în Franţa şi statele nordice. Experţii sunt de părere că actuala criză le-a oferit partidelor populiste şi naţionaliste şansa de a-şi curăţa şi moderniza retorica, adaptând-o noului context.
Ascensiunea acestor grupări este atât de puternică încât a determinat partidele moderate să preia o parte din promisiunile extremiştilor pentru a atrage o parte din electoratul acestora. Acest fenomen, în care partide consderate moderate preiau parţial obiectivele extremiştilor pentru a le câştiga electoratul se poate observa în mai multe ţări europene – emblematică fiind alinţa neoficială dintre Fidesz, partidul aflat la putere în Ungaria, şi gruparea extremistă Jobbik, în Statele Unite ale Americii şi în Rusia.
Spre exemplu, guvernul olandez a interzis purtarea vălului islamic, a restricţionat dreptul la dublă cetăţenie şi a adoptat o serie de alte măsuri anti-imigranţi care făceau parte din platforma Partidului Libertăţii din Olanda la alegerile legislative din 2010.
Un alt caz s-a putut observa în Marea Britanie, unde conservatorii premierului David Cameron încearcă să limiteze numărul imigranţilor din UE, pe fondul discuţiilor privind liberalizarea pieţei muncii pentru lucrătorii români şi bulgari de la 1 ianuarie 2014.
Formaţiunile de extremă dreapta susţin că imigraţia a dus la scăderea salariilor pentru lucrători şi la creşterea ratei şomajului şi a influenţat negativ sistemul beneficiilor sociale. Aceste partide afirmă că Europa şi statele membre îşi văd erodată identitatea din cauza înmulţirii imigranţilor, în special a celor musulmani.
Potrivit unui sondaj din această toamnă, în Franţa, Frontul Naţional (FN), partid naţionalist şi xenofob condus de Marine Le Pen, este cotat cu aproape un sfert din intenţiile de vot, depăşindu-i pe conservatorii din opoziţie şi pe socialiştii aflaţi la guvernare. În Olanda, Partidul Libertăţii (PVV), în fruntea căruia se află extremistul Geert Wilders, conduce de asemenea în sondajele de opinie.
în Austria, Partidul Libertăţii a înregistrat o victorie importantă la alegerile parlamentare din toamnă, la fel şi extremiştii din Partidul Progresului, parte a coaliţiei care a câştigat majoritatea la alegerile legislative din Norvegia.
În Cehia au avut loc ample manifestaţii împotriva ţiganilor organizate de gruparea extremistă DSSS, iar polemica privind imigranţii a insuflat iar avânt în pânzele Frontului Naţional din Franţa, dar şi a celor două partide de extremă dreapta din Marea Britanie.
Un discurs similar s-a putut auzi şi în Norvegia şi a ajutat coaliţia de dreapta să câştige alegerile, însă retorica anti-fiscalitate a extremiştilor din Partidul Progresului este văzută chiar şi de partenerii de coaliţie, aflaţi acum la putere, drept prea radicală. Grupări similare se bucură de un grad tot mai ridicat de sprijin şi în Danemarca, Finlanda şi Suedia.
Este de aşteptat totodată ca partide eurosceptice sau chiar anti-UE să câştige teren în Grecia, Austria, Suedia, Danemarca sau Polonia, în timp ce Partidul Independenţei Marii Britanii (UKIP, anti-imigraţie), condus de Nigel Farage, este cotat chiar ca posibil câştigător la alegerile europene în Regatul Unit.
Partidul Olandezilor ar câştiga majoritate parlamentară dacă ar fi organizate alegeri mâine, potrivit celor mai recente sondaje de opinie. Gruparea a mizat atât pe platforma anti-imigranţi, dar şi pe ruperea legăturilor cu Bruxelles-ul şi forurile UE.
Printre obiectivele generale urmărite de extrema dreaptă se numără renunţarea la moneda unică europeană, înlăturarea autorităţii Bruxelles-ului asupra bugetelor naţionale sau blocarea proiectului integrării, proiect care a fost susţinut şi aplicat cu idealism de două generaţii de politicieni europeni.
Potrivit unor sondaje, extrema dreaptă ar putea obţine până la o treime din totalul locurilor din Parlamentul European. Acest lucru le-ar lăsa în continuare partidelor tradiţionale — popularii, social-democraţii şi liberalii — suficienţi eurodeputaţi pentru a deţine controlul. Dar, pentru ca Parlamentul European să formeze o majoritate credibilă, toate aceste partide tradiţionale vor fi nevoite să colaboreze mult prea îndeaproape raportat la sănătatea democraţiei.
Este nevoie de cel puţin 25 de eurodeputaţi dintr-un număr minim de şapte ţări pentru a forma un grup în Parlamentul European, un statut care le-ar permite membrilor să primească fonduri europene pentru reuniuni şi promovare. Potrivit sondajelor actuale, extrema dreaptă nu ar avea probleme în a obţine numărul necesar de eurodeputaţi pentru a forma un grup în PE.
Pentru a-şi spori şansele în perspectiva alegerilor pentru PE din luna mai a anului viitor, Frontul Naţional din Franţa şi Partidul Libertăţii din Olanda au lansat în noiembrie o alianţă paneuropeană a formaţiunilor de extremă dreapta, promiţând să „omoare monstrul de la Bruxelles”. Principalele două viziuni pe care cele două formaţiuni le au în comun sunt politica anti-imigraţie şi politica anti-europeană.
Cele două partide şi liderii lor încearcă să profite de valul de euroscepticism şi să introducă în PE un „cal troian”, pentru a bloca din interior mecanismul de luare a deciziilor. Marine Le Pen, care a prevestit că Uniunea Europeană se va prăbuşi la fel ca Uniunea Sovietică, a spus că obiectivul este de a ignora Bruxellesul şi de a reda libertatea naţiunilor şi popoarelor din Europa.
CITEŞTE MAI MULT
La 75 de ani de când Hiltler a anexat Austria, un sondaj de opinie derulat în rândul cetăţenilor austrieci scoate la iveală statistici îngrijorătoare: mai bine de 50% din austriecii cu drept de vot cred că, în cazul în care Partidului Nazist i s-ar permite să candideze, ar intra în parlament. Acestora li se adaugă un procent de 42% care crede că „nu a fost chiar atât de rău sub ocupaţia nazistă”.
Autorităţile elene caută armele deţinute de membri ai grupării extremist Zorii Aurii, după ce procurorii au prezentat instanţelor judecătoreşti probe legate de un posibil arsenal al formaţiunii politice implicate în asasinatul cântăreţului de stânga, dar şi în alte violenţe împotriva imigranţilor.
Oraşul Leith (statul federal Dakota de Nord, SUA) cu numai 24 de locuitori a cerut de urgenţă întăriri din partea autorităţilor federale, după ce o grupare care susţine supremaţia albilor a anunţat că vrea să-l transforme într-o enclavă neo-nazistă, populată numai de albi.
Extrema dreaptă îşi arată muşchii în toată lumea
În tot mai multe ţări europene, în Statele Unite ale Americii şi în Rusia, partidele de extremă dreapta câştigă teren. Ascensiunea acestor grupări este atât de puternică încât a determinat partidele moderate să preia o parte din promisiunile extremiştilor pentru a atrage o parte din electoratul acestora.
Se încarcă comentariile...
